Conform art.4 din Legea salarizării nr.847 din 14.02.2002, salariul include salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei), salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul de bază) şi alte plăţi de stimulare şi compensare. Salariul de bază se stabileşte sub formă de salarii tarifare pentru muncitori şi salarii ale funcţiei pentru funcţionari, specialişti şi conducători pentru munca executată în conformitate cu normele de muncă stabilite potrivit calificării, gradului de pregătire profesională şi competenţei salariatului, calităţii, gradului de răspundere pe care îl implică lucrările executate şi complexităţii lor.

Impozitul reținut conform art. 88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reținerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile. Dările de seamă fiscale privind veniturile achitate şi impozitul pe venit reținut la sursa de plată (IRV14) se prezintă de către plătitorii veniturilor organului fiscal teritorial până la data de 25 a lunii următoare luni în care au fost efectuate plățile, cu excepția dării de seamă anuale, pentru care este prevăzut alt termen de prezentare.

Examinînd propunerea Preşedinteluil Republicii Moldova, prezentată cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.286 din 25 septembrie 2017) de excludere a veniturilor sub formă de dobânzi de la VMS din lista veniturilor neimpozabile, Guvernul a decis respingerea acesteia.

În trimestrul I 2017 câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 5218,9 lei, înregistrând o creștere de 11,3% față de trimestrul I 2016. Potrivit Biroului Național de Statistică, în sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit în trimestrul I – 4725,7 lei (+12,6% față de trimestrul I 2016), iar în sectorul economic (real) – 5428,6 lei (+10,7% față de trimestrul I 2016).

Publicaţia Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” în colaborare cu Asociația agențiilor de turism din Republica Moldova a a convocat ieri sedinţa grupului de lucru cu genericul „Particularităţile evidenţei contabile în turism”.

În cadrul conferinței anuale de taxe, organizată de PwC Moldova cu genericul „Climatul de afaceri în Moldova – Evoluții fiscale și regulatorii de impact”, care s-a desfăşurat la 28 martie 2018, au fost abordate și principalele provocări ce țin de raportarea financiară. La 1 ianuarie 2019 vor intra în vigoare două legi noi – Legea contabilității și Legea auditului situațiilor financiare. Reprezentantul PwC, Francesca Postolache, s-a referit la particularitățile noilor legi, menționând importanța modificării cadrului legislativ ce țin de raporatea financiară.

Securitatea și ordinea publică este o precondiție fundamentală pentru dezvoltarea durabilă a oricărui stat. Într-un mediu instabil și criminal stimulentele oamenilor de a investi în propria dezvoltare și afacere scad brusc din simplu motiv, că în orice moment aceștia își pot pierde viața sau averea.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 25 octombrie 2017, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se diminuează rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 0.5 puncte procentuale, de la 7.5% până la 7.0% anual.

Care este procedura de reflectare corectă a sumei TVA de care beneficiază gospodăria țărănească, conform art. 102 (1), devenită plătitor TVA din 01.11.2017? Până la momentul dat gospodăria țărănească a ținut contabilitatea simplificată cu prezentarea Declarației UNIF, respectiv, la cheltuielile perioadei de gestiune au fost indicate sumele inclusiv TVA. Are dreptul gospodăria țărănească să ajusteze cheltuielile anului 2017 cu suma TVA care o va trece în cont?

Guvernul a examinat propunerea Preşedintelui Republicii Moldova de introducere a cotei de impozitare de 36% din veniturile obținute din diferența de curs valutar pentru băncile comerciale şi a decis respingerea acesteia.

Susținerea sectorului micului business constituie una din prioritățile Ministerului Economiei, parte a programului de guvernare. Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) alcătuiesc cca 98 la sută din numărul total de întreprinderi din țară. IMM-urile contribuie la crearea locurilor de muncă, deschiderea de noi afaceri, soluționarea problemelor sociale ale comunității și în final la creșterea economică a țării. Numărul IMM-urilor în anul 2016 a constituit 51,6 mii întreprinderii, în creștere cu o mie de întreprinderi (sau cu 2 %) față de anul 2015.

În primul semestru al anului 2017 veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 15 721 mil. lei, dintre care 15 627,4 mil. lei venituri generale și colectate și 94,2 mil. lei veniturile proiectelor finanțate din surse externe, potrivitRaportului semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe anul 2017, publicat în Monitorul Oficial din 15 septembrie 2017. Raportul relevă faptul că ritmul de creștere a exporturilor de mărfuri a accelerat în primele 5 luni ale anului 2017 până la 14,6% față de perioada similară a anului trecut. Ponderea exportului în statele UE a reprezentat 63,2%, iar în țările CSI – 20,8%.

Proiectul de lege ce prevede modificarea și completarea a circa 20 de articole din Codul Muncii a fost publicat în ediția Monitorului Oficial nr.190-200 din 16 iunie curent. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, în comun cu Confederația Națională a Sindicatelor și Confederația Națională a Patronatului și constituie, după cum a menționat Ministrul Muncii, Stela Grigoraș, în ședința Guvernului din 31 mai, când a fost adoptat documentul, obiectul unui compromis.

Potrivit informațiilor oferite deAgenția Națională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în țara noastră, la data de 19 februarie 2018, erau la evidenţă 9557 locuri de muncă vacante, mai multe decât la începutul lunii curente, când angajatorii erau în căutarea a 8939 lucrători. Cel mai mare număr de locuri vacante este înregistrat în capitală – 3712. În municipiul Bălți avem 790 locuri de muncă libere, în Cahul și Cimișlia – câte 518. Agenții economici din Strășeni declară libere 349 locuri, cei din Florești – 326, iar cei din Ungheni – 294. În Orhei sunt 269 locuri disponibile, în Sângerei – 246, în Ialoveni – 229. În UTA Găgăuzia avem 211 locuri vancate de muncă.

În comparație cu iunie anul trecut, salariile din Chișinău au crescut cu 9%. În iunie 2016, salariul mediu în sectorul bugetar din Chișinău a fost de 5728,5 lei sau cu 5,6% mai mult față de iunie 2015.

În Moldova volumul vânzărilor serviciilor de telefonie fixă în ianuarie – septembrie curent s-a redus cu 21 la sută şi a constituit 530,7 mil. lei.

Programul de atragere a remitenţelor în economie naţională PARE 1+1 va oferi încă 5,85 mil. lei pentru realizarea proiectelor a 25 de antreprenori. Ei au semnat vineri contractele de finanţare nerambursabilă cu Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM).

Ministerul Economiei și Infrastructurii a prezentat analiza activităţii zonelor economice libere din ţară pentru semestrul I al anului curent. Conform datelor prezentate, cea mai mare cotă a investiţiilor realizate aparţine ZEL „Bălți” – 36,4%, pe locul doi s-a plasat ZEL „Ungheni-Business” cu 23% și locul trei, cu 22,1%, aparţine ZAL „Expo-Business-Chişinău”. Volumul total al investițiilor în zonele economice libere (ZEL), pe întreaga perioadă de activitate ale acestora, la 1 iulie 2017 a constituit $305,3 mil., cu 26,5% mai mult decât la situația din 1 iulie 2016. În primul semestru al anului curent, în zonele economice libere au fost investite $22,1 mil.

Salariile de funcţie ale judecătorilor şi procurorilor vor fi reexaminate anual la data de 1 aprilie, în limitele alocaţiilor prevăzute în acest scop în bugetul public naţional, potrivit unui aviz al Guvernului, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Partea II. Partea III. Partea IV. În Monitorul Oficial nr. 364-370 din 20 octombrie 2017 a fost publicată Legea nr. 166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă, care reglementează procedura de emitere, acordare, acceptare şi rambursare a valorii tichetelor de masă, statutul operatorilor, precum şi raporturile dintre operatori, angajatori şi unitățile comerciale/de alimentație publică.