Înregistrarea bunurilor imobile şi drepturilor asupra lor în Republica Moldova este obligatorie. Dreptul de proprietate apare din momentul înscrierii acestuia în registrul bunurilor imobile. Înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil asigură recunoaşterea publică şi ocrotirea de către stat a acestor drepturi.

Care sunt aspectele juridice de care urmează să țină cont angajatorul în cazul decesului unui salariat al întreprinderii?  Sunt sau nu impozabile plățile restante achitate moștenitorilor salariatului?   Conform art. 82 lit. a) din Codul muncii (CM), circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor și atrag încetarea contractul individual de muncă sunt decesul salariatului, declarare a acestuia decedat sau dispărut fără urmă prin hotărâre a instanţei de judecată.

Darea de seamă fiscală unificată (Declaraţie) (Forma UNIF21) – (Declaraţia unificată), aprobată prin Ordinul SFS nr. 370/2020 se prezintă de către întreprinzătorii individuali (întreprinderile individuale), gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care nu sunt înregistraţi

Cota taxei locale este cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale la adoptarea bugetului local respectiv, stabilește noua redacție a pct.3 art. 288 din Codul fiscal, care a fost aprobată prin Legea nr.204/2021 pentru modificare unor acte normative. Tot prin această lege a fost abrogat și  pct.11 al aceluiași articol, care prevedea cota maximă a taxei locale – cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută.   Astfel, potrivit art. 292 alin.2) din CF, în anul 2022 cota taxelor locale se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii.

 Dreptul și mărimea scutirii pentru soție (soț) acordate persoanei fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 alin.(2) și (3) al Codului fiscal.     Totodată, suma scutirilor anuale prevăzute la art. 34 alin.(2) din Codul fiscal se transmit în cuantum întreg, fără a fi divizate între contribuabil și soția (soțul) acestuia.

Indicele prețurilor de consum (IPC) în luna martie 2019 comparativ cu februarie luna februarie a anului curent a constituit 100,5%, informează Biroul Național de Statistică. Astfel, creşterea preţurilor medii de consum cu 0,5% a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,8%, la mărfurile nealimentare cu 0,5% şi de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,2%. Potrivit informației, în luna martie 2019 faţă de februarie 2019 au fost înregistrate creşteri de preţuri la produse alimentare: cartofi – cu 7,1%, legume proaspete – cu 5,6%, crupe şi biscuiţi – cu câte 1,3%, făină de grâu – cu 1,2%, băuturi alcoolice – cu 0,9%, unt ţărănesc – cu 0,7%.

Da, în conformitate cu art. 296 din Codul fiscal, autoritatea administraţiei publice locale, dacă efectuează concomitent modificările corespunzătoare în bugetul local, poate:    a)să acorde subiecţilor impunerii scutiri suplimentare celor menţionate la art. 295;    b) să acorde amînări la plata taxei pe anul fiscal respectiv.

 În temeiul modificărilor operate la Codul fiscal (prin Legea nr.257 din 16 decembrie 2020), a fost abrogat alin.(1) al art.34 din Codul fiscal, care prevedea dreptul pentru persoanele fizice rezidente, aflate în relaţii de căsătorie, de a beneficia de scutire suplimentară pentru soție (soț) în sumă de 11280 lei anual.          În același timp, ținem să menționăm că se păstrează dreptul persoanei fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la alin.(2) al articolului nominalizat la o scutire suplimentară în sumă de 18 900 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală (art. 34 alin. (2) din Codul fiscal). 

Dreptul și mărimea scutirii pentru persoanele întreținute acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 35 al Codului fiscal.      Scutirea pentru persoanele întreținute se acordă rezidentului Republicii Moldova sau la locul de muncă de bază, sau la locul de muncă prin cumul. Scutirea pentru persoanele întreţinute se aplică din luna următoare lunii apariţiei acestui drept în condiţiile respectării cerinţelor prevăzute la alin.(2) şi (3)din articolul menționat.

Suntem agent economic care prestează servicii transport auto de calatori pe ruta din oraș în sat. Apare sau nu în acest caz obligația de a calcula, achita și de a prezenta darea de seamă pe taxele locale la taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor)? Sistemul taxelor locale, procedura şi principiile stabilirii, modificării şi anulării acestora, modul de plată al acestora, subiecții impunerii, obiectele impunerii și criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale sunt determinate prin Titlul VII al Codului fiscal (în continuare – CF).

Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna februarie 2019 faţă de ianuarie 2019 a constituit 100,4%, iar faţă de ianuarie 2018 — 100,2%. Informația cu privire la IPC a fost publicată în Monitorul Oficial din 15 martie curent. Astfel, creşterea preţurilor medii de consum cu 0,4% a fost determinată de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 0,8%, la mărfurile nealimentare – cu 0,1% şi de majorarea tarifelor pentru serviciile prestate populaţiei cu 0,2%.

În temeiul modificărilor operate la Codul fiscal (prin Legea nr.257 din 16 decembrie 2020), a fost abrogat alin.(1) al art.34 din Codul fiscal, care prevedea dreptul pentru persoanele fizice rezidente, aflate în relaţii de căsătorie, de a beneficia de scutire suplimentară pentru soție (soț) în sumă de 11280 lei anual.   Începând cu anul 2021, persoana fizică rezidentă nu are dreptul de a utiliza scutirea pentru soț (soție), cu excepția dacă persoana fizică rezidentă este în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la alin.(2) al art.33 din Codul fiscal. 

 În baza art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 25200 lei pe an.     Astfel, în cazul în care contribuabilul a obținut un venit impozabil ce constituie 360000 lei și mai mult, scutirea personală nu poate fi utilizată.

Potrivit art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele care sunt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art.69/18 şi art.88–91, cu excepţia impozitului reţinut pentru câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte scutirea personală

Sursele de finanțare ale Fondului de susținere a populației ar putea fi extinse. În acest sens, în Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea Legii nr.827/2000 fondului de susținere a populației, ce are ca scop asigurarea sustenabilității financiare a serviciului social „Asistența personală”, precum și garantarea prestării serviciilor conform necesităților persoanelor cu dizabilități severe.   Astfel, autorii inițiativei propun ca Fondul de susținere a populației să fie finanțat și din alocațiile aprobate anual în Legea bugetului de stat. Aceste alocații ar urma să fie utilizate exclusiv pentru finanțarea serviciului social „Asistența personală” din pachetul minim de servicii sociale.

Legea 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova va fi completată  cu noi categorii de străini exceptați de la procedura invitației. Un proiect în acest sens a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.   Astfel, excepții de la procedura de invitație ar putea fi aplicate și străinilor titulari ai unui permis de şedere sau ai unei vize valabile (cu excepţia vizei de tranzit), eliberate de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii, Canada, precum și străinilor care dețin funcția de Consul Onorific în Republica Moldova.

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

În Monitorul Oficial din 26 martie 2021 a fost publicat Ordinul nr.140 al Serviciului Fiscal de Stat  din 16 martie 2021 cu privire la modificarea Ordinului nr.370 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia”. Documentul a fost elaborat urmare a modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, prin care a fost abrogat alin.(1) al art.34 din CF, care prevedea dreptul pentru persoanele fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie de a beneficia de scutire suplimentară pentru soție (soț).

În anul 2022, termenul-limită de prezentare de către contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru perioada fiscală 2021 este data de 3 mai. Tradițional, publicația noastră vine în sprijinul cetățenilor cu recapitularea elementelor de bază ce țin de prezentarea CET18, oferind răspunsuri la unele întrebări.   Cine are obligația de a prezenta Declarația CET18?  

Turismul ca domeniu economic, în ultimii 5 ani, își accelerează ritmurile de dezvoltare în Republica Moldova. Tot mai mulți agenți economici doresc să practice acest gen de activitate, odată ce au fost eliminate barierele administrative, precum licența de turism. În vara anului 2017, Parlamentul RM a votat Legea nr. 185 privind modificarea și completarea unor acte legislative (MO nr. 371-382/632 din 27.10.2017), potrivit căreia a fost optimizat semnificativ numărul actelor permisive, fiind anulate 140 tipuri de autorizații, certificate, inclusiv 18 licențe pentru diverse genuri de activitate.Printre domeniile de activitate care pot fi desfășurate în continuare fără licențe, se regăsește și activitatea de turism.