La data de 18.07.2025, în Monitorul Oficial al RM a fost publicată Legea nr. 187/2025 pentru modificarea unor acte normative, prin care au fost operate ajustări la Codul fiscal, Codul vamal și a alte acte normative, în vederea asigurării unui cadru legal mai clar și eficient pentru aplicarea prevederilor legislației fiscale și vamale. În cele ce urmează se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri ce se regăsesc în Legea nr. 187/2025.

Orice entitate – persoană fizică sau juridică, atât de drept public, cât şi privat, care desfăşoară activitate de întreprinzător, organizațiile necomerciale, inclusiv instituțiile publice, autoritățile publice centrale și locale, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate şi forma juridică de organizare,

Întrebare: În ce cazuri notarii urmează a raporta informația în conformitate cu prevederile art. 226/11 din Codul fiscal (în continuare – CF) aferent contractelor autentificate cu privire de partajarea averii între succesori?

Câștigul salarial mediu lunar brut în anul 2023 a constituit 12354,7 lei, fiind în creștere față de anul 2022, în valoare nominală cu 17,3%, iar în termeni reali – cu 3,4%, informează Biroul Național de Statistică. Astfel, în sectorul bugetar, în trimestrul IV 2023, câștigul salarial mediu lunar a constituit 11618,5 lei,

În cazul intentării procedurii de insolvabilitate a unității, contractul colectiv de muncă, încheiat anterior declanșării acestei proceduri, va continua să producă efecte pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului. Modificarea, completarea sau încheierea unui nou contract colectiv de muncă la unitatea aflată în proces de insolvabilitate se face numai prin acordul comun al ambelor părți.   Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 59 de voturi,  proiectul de lege ce are drept scop modernizarea relațiilor de muncă, precum și creșterea productivității și competitivității muncii.

Una din angajate a plecat în concediu de maternitate pe 126 de zile calendaristice. Până la plecarea în concediu de maternitate, persoana nu a depus la angajator o cerere de acordare a concediului ordinar plătit. După expirarea perioadei de maternitate, angajata a solicitat acordarea concediului de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani.

Indicele câștigului salarial real în trimestrul III/2022 față de trimestrul III/2021, calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal brut și indicele prețurilor de consum, a fost de 86,6%. Astfel, câștigul salarial s-a micșorat în termeni reali cu 13,4%.

(Continuare. Partea I – în nr. 4 (74), 2022) În sensul Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr.270/2018) salarizarea angajaților din sectorul bugetar în condiții speciale prevede:   Situația de exercitare temporară a unei funcții de conducere - când persoana exercită temporar o

Ziua Hramului bisericii localității este zi de sărbătoare nelucrătoare. Cum corect se stabilește această zi de sărbătoare pentru unitățile care au subdiviziuni în diferite localități? Ziua de sărbătoare nelucrătoare nu se include în zilele de concediu anual? Cum corect calculăm pentru salariații din unitate care lucrează în diferite subdiviziuni?

Astăzi, 19 noiembrie 2021, în MO al RM a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 574 din 11 noiembrie 2021 prin care au fost aprobate formularul și modul de completare a solicitării de acordare din bugetul de stat a compensației salariaților pentru implementarea măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației prin vaccinare anti-COVID-19 (GCS-2021). Aprobarea actului normativ menționat este condiționată de instituirea prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2021 cu privire la aprobarea unor măsuri de susținere a angajatorilor și salariaților în condițiile aplicării măsurilor de restricție pe perioada pandemiei de COVID-19 a măsurii privind acordarea salariaților a două zile libere plătite pentru fiecare doză de vaccinare

Studiu de caz: În luna decembrie 2020 entitatea X a acordat tichete de masă salariaților săi cu valoarea nominală de 35 de lei pentru o zi lucrătoare. Ulterior, ca urmare a rezultatelor productivității înalte a întreprinderii în anul 2020, conducerea acesteia a decis alocarea fondurilor suplimentare pentru tichetele de masă ( în continuare – TM) acordate salariaților pentru lunile precedente (septembrie – noiembrie 2020) și, respectiv, majorarea valorii TM emise pentru lunile septembrie – noiembrie 2020. Este în drept entitatea să efectueze o asemenea recalculare a sumei achitate deja pentru TM emise și utilizate de salariați? Va putea beneficia aceasta de deducere în scopuri fiscale? Pot fi alocate TM suplimentare pentru aceleași zile lucrătoare?

Instituirea mecanismului automatizat de subvenționarea a creșterii salariale drept măsură de suport pentru contracararea erodării venitului salarial și al acoperirii sociale ale angajaților din sectorul real al economiei este scopul proiectului de lege elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care a fost inclus pe ordinea de zi a ultimei ședințe a secretarilor de stat și urmează a fi înaintat pentru consultări publice.

Răspunderea juridică reprezintă acea formă a răspunderii sociale, stabilită de stat în urma încălcării normelor de drept printr-un fapt ilicit și care determină suportarea consecințelor stabilite de lege, de către cel vinovat, inclusiv prin utilizarea forței de constrângere a statului în scopul de a restabili ordinea de drept lezată.

Astăzi, 18 februarie 2022, în MO a fost publicat Ordinul SFS nr. 63 din 14 februarie 2022 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 574/2021 cu privire la aprobarea formularului şi a modului de completare a solicitării de acordare din bugetul de stat a compensaţiei salariaţilor pentru implementarea măsurilor speciale privind asigurarea securităţii, protecţiei vieţii şi sănătăţii populaţiei (GCS2021).   Astfel, autoritatea fiscală a operat modificări în lit. c) la pct. 2.2 din Anexa nr. 2  la Ordinul indicat ce țin de cuantumului maxim al salariului mediu pe zi de la 450 lei

Munca prin cumul sau cumularea de funcții (profesii) este modalitatea de muncă suplimentară prevăzută de legislația muncii. Posibilitatea deţinerii simultane a două sau mai multe funcţii (profesii) este o expresie a principiului libertăţii muncii, consfinţit, de altfel, şi în art. 43 din Constituția RM.     Potrivit prevederilor art. 56 alin. (2) al Codului muncii (CM), salariatul are dreptul să încheie contracte individuale de muncă, concomitent, şi cu alţi angajatori (munca prin cumul), dacă acest lucru nu este interzis de legislaţia în vigoare. Pentru definirea prestării muncii suplimentare CM operează şi cu noţiunea de cumulare a profesiilor (funcţiilor) (art. 156 alin. (1)).

Angajații din instituțiile de învățământ, care funcționează în regim de autogestiune financiară economică, beneficiază la momentul de față de o plată compensatorie în cuantum de 3500 lei, în cazul în care, prin aplicarea Hotărârea Guvernului nr. 1234/2018, salariul lunar pentru o funcție cu durata normală a timpului de muncă este mai mic decât această sumă.

În perioada organizării și desfășurării alegerilor, persoanele participante la procesul electoral au dreptul să solicite angajatorului degrevarea de atribuții

Salariatului care intenționează să adopte un copil i se acordă, la cerere, un concediu parțial plătit, cu durata de la 60 la 90 de zile

Se consideră încălcare intrarea împrumutului în casa întreprinderii cu scopul achitării restanței la salariu? Împrumutul acordat de către fondator în numerar întreprinderii, se depune inițial pe cont și apoi se utilizează? Care este baza legală?