Asigurarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice și susținerea mediului de afaceri sunt prioritățile politicii fiscale și vamale pentru anul 2021.   Astăzi, 30 septembrie 2020, în cadrul ședinței comune a comitetelor sectoriale ale Camerei de Comerț și Industrie, secretarul Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, a prezentat principalele subiecte discutate în cadrul întâlnirilor organizate în contextul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021 cu asociațiile de business.

De rând cu creșterea exporturilor, în primele șapte luni ale anului 2021 s-a majorat și volumul importurilor, care este cu 32,5% mai mare față de cel raportat în lunile ianuarie-iulie 2020, în anul curent fiind importate mărfuri în sumă de $3828,3 mil., comunică Biroul Național de Statistică. Cu toate acestea, în luna iulie 2021 au fost importate mărfuri în sumă de $561,9 mil., cu 4,7% mai puțin decât în luna precedentă, dar cu 13,1% mai mult decât în luna iulie 2020.  

În baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la situația din 9 august anul curent, erau înregistrate 8829 locuri de muncă vacante, numărul fiind în creștere comparativ cu cel înregistrat acum două săptămâni, când erau 8583 locuri vacante.   Tradițional, cele mai multe locuri de muncă vacante sunt în Chișinău – 3942 și în Bălți – 975, iar cele mai puține sunt înregistrate în Dubăsari – 25.

În luna martie 2020 prețurile producătorului în industrie s-au majorat față de februarie curent cu 0,2%, față de martie 2019 – cu 2,4%, iar față de decembrie 2019 – cu 0,6%, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Astfel, în industria extractivă în luna martie curent prețurile producătorului s-au micșorat față de februarie curent cu 2,0%, și cu 1,8% comparativ cu decembrie 2019, iar față de martie 2019 s-au majorat cu 6,7%.

Astăzi, 1 aprilie, după ședința Comisiei pentru Situații Excepționale, Aureliu Ciocoi, prim-ministrul interimar, a susținut un  briefing de presă, în cadrul căruia au fost anunțate primele măsuri necesare ce vor fi implementate pentru prevenirea răspândirii infecției Covid19 și combaterea consecințelor pandemiei.   Pe parcursul zilei de astăzi ministerele au venit cu multiple propuneri, care au fost analizate și sistematizate. Totodată, fiind conștienți de necesitatea susținerii mediului de afaceri și a cetățenilor în situația creată, identificăm surse bugetare suplimentare pentru realocare în acest scop. Respectiv, după examinarea tuturor aspectelor, vom reveni cu măsuri suplimentare, a declarat Aureliu Ciocoi.

Trei parcuri solare fotovoltaice cu o capacitate totală de 28 MW vor fi construite în Republica Moldova. Proiectul planului investițional a fost prezentat de către ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean, în cadrul unei vizite de lucru la cel mai mare parc solar fotovoltaic din Republica Moldova – Fly Ren, fiind discutate cu administrația companiei despre capacitățile de producere a parcului, problemele și impedimentele cu care se confruntă entitatea la momentul actual.   Potrivit reprezentanților Fly Ren, parcul solar are o capacitate de 1MW și este situat pe o suprafață de aproximativ 2 ha. Pe teritoriul acestuia sunt amplasate circa 3700 de panouri solare, care pe parcursul unui an calendaristic generează 1,2 mil. kWh. În perspectivă compania intenționează să construiască încă trei parcuri fotovoltaice: la Bulboaca, Cărpineni și Nisporeni.

Serviciul Fiscal de Stat a elaborat Programul de conformare a contribuabililor pentru anul 2022, ce prevede politici de asistență şi suport pentru contribuabilii care execută la timp şi în volum deplin obligațiile fiscale, precum şi politici de identificare şi descurajare a contribuabililor care se eschivează conștient de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăți obligatorii. De asemenea, Programul stabilește procedura de monitorizare a contribuabililor cu aplicarea tratamentelor de conformare.

În primul semestru al anului  curent, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, producția industrială (serie brută) a fost mai mare cu 13,1%, pe fundalul reducerii indicatorului în ianuarie-iunie 2020 față de aceeași perioadă a anului 2019 cu 7,0%, anunță Biroul Național de Statistică. Doar în luna iunie curent, producția industrială s-a majorat față de luna iunie 2020 cu 20,4%. Majorarea producției a fost cauzată de creșteri în industria extractivă (+18,1%), în industria prelucrătoare (+21,6%) și la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+8,7%).

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea

În localitatea Pârâta din raionul Dubăsari ar putea fi creată o subzonă economică, ce va fi inclusă în componența Zonei Economice Libere „Bălți”. Subzona va avea un teren de 7,5 ha amplasat în extravilanul satului. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă respectivă. Extinderea ZEL „Bălți” este propusă în contextul în care aceasta poate fi considerată un model de referință pentru celelalte structuri similare, în 9 ani de activitate reușind să devină un centru de revitalizare industrială și dezvoltare regională. Astfel, ZEL „Bălți” cu toate subzonele sale a atras investiții de $36 mil. în anul 2018, iar cumulativ de la începutul activității – $185,9 mil., numărul rezidenților fiind de 66. Taxele și impozitele calculate doar pentru anul 2018 au fost de 814,0 mil. lei.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forţei de Muncă anunță că, la 12 iulie curent, în baza de date erau înregistrate 8439 locuri de muncă vacante. Comparativ cu datele publicate la sfârșitul lunii iunie, numărul locurilor vacante nu s-a modificat esențial, fiind în creștere cu 142 unități, dar și față de cel înregistrat în perioada similară din anul precedent (13 iulie 2020), când au fost declarate vacante 8491 locuri de muncă.   În capitală, tradițional, sunt înregistrate cele mai multe locuri vacante (3657), iar cele mai puține – în Criuleni (26). În Bălți agenții economici oferă 885 locuri vacante, în Cahul – 234, iar în UTAG – 104.

În acest articol ne propunem să analizăm cadrul normativ recent, adoptat Legea nr. 80 din 17.04.2025 privind acţiunile în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor (în continuare – Legea nr. 80/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 253-256 din 26.05.2025.

Numărul locurilor de muncă vacante înregistrate în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forţei de Muncă s-a majorat la sfârșitul lunii iunie curent cu 478 unități față de luna mai și a constituit 8297 locuri de muncă vacante, comunică ANOFM. Cele mai multe locuri disponibile sunt în Chișinău – 3255 și în Bălți – 997, iar cele mai puține sunt înregistrate în Leova –26. În UTAG angajatorii declară vacante 97 de locuri de muncă.   Din numărul total de locuri vacante înregistrate, 2030 posturi sau 24% sunt destinate pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate, iar altele 6267 locuri (76%) sunt oferite persoanelor cu nivel de instruire secundar profesional și pentru muncitorii necalificați.

La 1 aprilie 2025 intră în vigoare Legea nr. 34 din 29 februarie 2024 cu privire la efectuarea decontărilor în numerar. În acest sens, vă propunem un articol referitor la noile reglementări ce urmează a fi aplicate, publicat anterior în ediția electronică. Dezvoltările și inovațiile în domeniul IT au facilitat și au permis regândirea unor serii de procese, inclusiv a celor economice și financiare.

Informația succintă ce ține de situaţia social-economică în mun. Chişinău pentru primele trei luni ale anului curent a fost recent publicată de Biroul Național de Statistică. Unele aspecte ce țin de evoluția economică sunt prezentate în continuare.   Potrivit documentului, în capitală cifra de afaceri în industrie a sporit cu 6,8% comparativ cu lunile ianuarie-martie din anul precedent. Volumul producției industriale a fost în creștere cu 5,8% datorită producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, acestea majorându-se cu 28,4%. În aceeași perioadă au fost raportate descreșteri în industria extractivă (cu 15,2%) și în industria prelucrătoare (cu 1,5%).

În conformitate cu prevederile Codului fiscal nr.1163/1997: livrare (prestare) de servicii reprezintă activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional, transmiterea cu plată sau gratuit a drepturilor privind folosirea oricăror mărfuri, obiecte ale proprietăţii industriale şi obiecte ale dreptului de autor şi ale drepturilor conexe [...] (art.93 pct.4));

Termenul de activitate a Zonei Antreprenoriatului Liber „Tvardița” ar putea fi extins cu încă 20 de ani. Proiectul de lege ce prevede extinderea termenului de funcționare, precum și garantarea unor condiții clare de activitate a rezidenților ZAL, este inclus pe agenda Parlamentului.   Conform Legii nr.626/1995, ZAL ”Tvardița” a fost instituită pe un termen de 30 de ani, însă autorul proiectului propune ca acest termen să constituie 50 ani, fiind extins până în anul 2045.

Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal, ca urmare a evaluării factorilor de risc la 63 de agenți economici rezidenți ai parcurilor industriale, au solicitat Guvernului includerea în graficul controalelor de stat a trei agenți economici rezidenţi ai acestor parcuri. Executivul a aprobat ieri o hotărâre ce prevede suplinirea Graficului controalelor de stat asupra activității rezidenților parcurilor industriale pentru semestrul II al anului 2018.

Începând cu 1 ianuarie 2020, examinarea cererilor de înregistrare a desenelor și modelelor industriale se va efectua în conformitate cu Ghidul elaborat de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. Potrivit Ghidului, cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial şi documentele anexate se depun de către solicitant sau de reprezentantul acestuia la AGEPI în două exemplare. Aceasta poate fi depusă prin poștă, direct la Agenție, prin fax, cu excepţia imaginilor color, prin mijloace electronice sau depunere online prin intermediul serviciului e-AGEPI.

În Republica Moldova circa 70% din seminţele livrate pe piaţă sunt de import şi doar 30%  de origine autohtonă. Una din cauzele care au dus la apariția acestei discrepanțe este agricultura comercială, care se bazează preponderent pe soiuri noi și metode industriale ce au menirea de a obține un randament sporit de producție a culturii de pe suprafața de teren agricol.   Totodată, specialiștii au constatat că, în condiţiile extinderii agriculturii bazate pe metode moderne și intensive de tip industrial, se pronunță problemele de eroziune genetică şi necesitatea de a conserva şi revitaliza seminţele tradiţionale.