A ieşit din tipar numărul din noiembrie a revistei Monitorul Fiscal FISC.MD, avînd ca tema principală— impozitul pe venit, în care vor fi analizate diverse aspecte de aplicarea acestuia, informaţii binevenite, atît pentru persoane juridice, cît şi pentru cele fizice.

Termenul limită de depunere a declaraţiei cu privire la disponibilul de mijloace băneşti este 31 decembrie* 2012, iar locul de depunere – inspectoratul fiscal de stat teritorial de la locul de domiciliu sau reşedinţă. În cazul în care contribuabilul nu dispune de domiciliu sau reşedinţă, declaraţia se prezintă la organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat în raza căruia se deserveşte întreprinderea, care a constituit ultimul loc de muncă al persoanei fizice. Persoanele fizice cu domiciliul sau reşedinţa în unităţile administrativ-teritoriale, care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova, prezintă declaraţia la organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat, corespunzător razei de deservire stabilite potrivit art. 132 alin.(5) din Codul fiscal, la direcţia administrarea fiscală Ciocana a Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău.

Capital social reprezintă valoarea totală a cotelor în capitalul social (acţiuni, cote de participaţie etc., în funcţie de forma organizatorico-juridică a entităţii) ale proprietarilor entităţii, care acordă acestora drepturi stabilite de statutul acesteia şi de legislaţia în vigoare.

Acest summit a creat o discuţie deschisă între managerii de T.V.A. din cadrul companiilor, consultanţi, oficiali de la autorităţile naţionale de T.V.A. (ministere de finanţe şi autorităţi fiscale) şi de Comisia Europeană (TAXUD). Vorbitorii s-au focusat pe teme actuale fierbinţi şi au avut ca scop să ofere răspunsuri gata pregătite pentru întreprinderi,

Reglementările legale specifice procedurii falimentului sunt prevăzute în Capitolul IV al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2013 (în continuare – Legea). Astfel, conform prevederilor art. 2 al Legii, procedură a falimentului – procedură de insolvabilitate concursuală colectivă și egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării patrimoniului acestuia pentru acoperirea pasivului.

Restanța respectivă s-a format ca urmare a insolvabilității întreprinderii „B”, care a fost anterior lichidată și înstrăinată, iar datoriile sale curente și istorice, conform deciziei instanței de judecată și în baza deciziei adunării creditorilor, respectînd procedura stabilită în Legea insolvabilității, au fost preluate de întreprinderea „A”. Urmează oare întreprinderea „A” să rețină impozitul pe venit la sursa de plată la efectuarea plăților sub forma de salarii în folosul foștilor angajați ai întreprinderii „B”? Într-adevăr, în conformitate cu prevederile art. 88, alin. (1) din Codul Fiscal (denumit în continuare CF), fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Menţionăm că în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară, bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate și Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară care nu contravin prevederilor Titlul II din Codul fiscal, potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal. În acest context menţionăm că, potrivit prevederilor pct. 1 din Ordinul Ministerului Finanţelor „Cu privire la modul de contabilizare a cheltuielilor aferente schimbului anvelopelor și acumulatoarelor la mijloacele de transport” nr. 87 din 23.12.2004, valoarea anvelopelor procurate separat de mijloacele de transport se va repartiza la consumuri și/sau cheltuieli în conformitate cu kilometrajul parcurs efectiv, iar valoarea acumulatoarelor se va repartiza la consumuri și/sau cheltuieli, conform perioadei de funcţionare stabilită în documentaţia tehnică.

Dl LEHMANN este un jurist şi deţine titlul de master în drept, precum şi un titlu de master cu studii aprofundate în domeniul T.V.A… Înainte de a lucra în cadrul Administraţiei Fiscale Federale a Elveţiei, Secţia Principală T.V.A., a activat în calitate de consultant pe problemele T.V.A… Sumar În scopul reducerii poverii administrative şi simplificării procedurii de completare a declaraţiilor privind T.V.A. pentru întreprinderile mici şi mijlocii, în Elveţia a fost implementată, prin Ordonanţa privind T.V.A. din 1995, metoda cotei fiscale nete. De atunci, legislaţia privind T.V.A. a fost ajustată prin implementarea, în anul 2001, a Legii privind T.V.A. şi a Legii privind T.V.A. revizuite în anul 2010. Odată cu cea de a doua revizuire a Legii privind T.V.A. au fost majorate plafoanele în aşa mod, încît mai mulţi subiecţi ai impunerii să deţina dreptul de a folosi cota fiscală netă. Cotele fiscale nete se calculează pentru fiecare sector sau ramură a economiei. Acestea se stabilesc de către Administraţia Fiscală Federală a Elveţiei (AFF) în urma consultării asociaţiilor din industria în cauză. În scopul asigurării acurateţii cotelor fiscale nete, Oficiul Federal de Audit al Elveţiei1 revizuieşte cu regularitate oportunitatea şi corectitudinea acestora.

Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se clasifică: a) în dependenţă de valuta în care sunt exprimate: mijloacele băneşti în valută naţională;mijloace băneşti în valută străină;b) în dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă:

Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de salariat pentru munca prestată, precum şi recompensele garantate de stat (cum este plata pentru concediul de odihnă sau plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă) şi alte plăţi suplimentare, conform contractelor între plăţi (cum sunt facilităţile acordate de patron).

Autorităţile planifică să majoreze de la 1 ianuarie o serie de taxe şi accize, inclusiv la produsele petroliere, ţigări şi automobile. Astfel prind doi iepuri: se conformează normelor europene şi adună mai mulţi bani la buget Declaraţiile făcute săptămâna trecută de primarul Capitalei Dorin Chirtoacă cu referire la modificarea legii finanţelor publice locale au scos la iveală faptul că funcţionarii muncesc de zor la elaborarea politicii bugetar-fiscale şi a legii bugetului pentru anul viitor. Doar că o fac departe de ochii lumii. Dacă anul trecut deja în iunie erau publicate şi aprobate de Guvern principalele repere ale politicii bugetar-fiscale pentru 2013, în acest an atestăm o întârziere de câteva luni.

Conform art. 827 alin. (1) Cod civil, prin contract de donaţie, o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar). Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (care pot fi evaluate în bani), privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între ele, aparţinînd unor persoane fizice şi juridice determinate (art. 284 alin. (1) Cod civil). Toate bunurile persoanei fizice sau juridice fac parte componentă a patrimoniului ei (art. 284 alin. (2) Cod civil).

În conformitate cu calendarul bugetar, Ministerul Finanţelor a început în luna martie elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu, colectînd de la instituţiile de stat şi de la partenerii de dialog social prognozele de creştere economică, propunerile pentru strategiile de cheltuieliectoriale, propunerile de formare a politicii fiscale pe termen mediu. Confederaţia naţională a patronatelor a venit, ca şi în anii precedenţi, cu o lungă listă de doleanţe, împărţită pe 10 capitole, începînd de la impozitul pe venit şi încheind cu administrarea fiscală. Printre ideile promovate de patronate, care au fost preluate şi de către unele autorităţi publice, se numără deducerea sumei creditelor ipotecare şi a cheltuielilor aferente acestora, achitate de persoanele fizice, la procurarea locuinţei pe parcursul anului fiscal, precum şi deducerea sumelor cheltuite pentru sănătate şi învăţămînt. Această acţiune de politică fiscală ar putea permite revigorarea sectorului construcţiilor şi ar constitui un stimulent real pentru bănci să acorde credite pe termen lung, dar şi pentru persoanele care îşi procură o locuinţă în ipotecă, consideră autorii.

Unul din drepturile de care beneficiază contribuabilii în raporturile cu Serviciul Fiscal de Stat, potrivit art. 8 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, este contestarea, în modul stabilit de legislaţie, a deciziilor, acţiunilor sau inacţiunilor organelor cu atribuţii de administrare fiscală şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestora.

Conform scrisorii Ministerului Finanţelor nr. 26-06/2-11/455/1306 din 07.03.2012 referitor la unele particularităţi ce ţin de evidenţa obligaţiilor fiscale, începînd cu luna aprilie 2012, agenţii economici au posibilitatea de a transmite dările de seamă fiscale corectate prin intermediul serviciului „Declaraţie electronică”, pentru perioadele fiscale începînd cu 1 ianuarie 2007.

Inspectoratele Fiscale de Stat teritoriale DGMC Cu privire la impozitarea veniturilor executorilor judecătoreşti Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pentru cunoștinţă și călăuză în lucru, comunică următoarele. Intru asigurarea executării Deciziei Curţii Supreme de Justiţie nr. 3r-1402/12/3i din 05 septembrie 2012 se anulează din momentul emiterii: circulara nr. 26-08/1-10-23/201/01 din 12 ianuarie 2012, cu privire la prezentarea declaraţiilor pentru perioada fiscală 2011 de către executorii judecătorești;circulara nr. 26-08/10-24/202/2 din 12 ianuarie 2012, privind impozitarea venitului executorilor judecătorești;circulara nr. 26-08/1-10-798/6952/22 din 09 decembrie 2011, cu privire la unele aspecte aferente impozitului pe venit pentru executorii judecătorești;circulara nr. 26-08/1-13-842/7459/20 din 30 noiembrie 2010, cu privire la unele aspecte aferente impozitului pe venit.

Noul număr al revistei Monitorul Fiscal FISC.MD apare în zilele cînd se împlinesc 23 de ani de la înființarea IFPS. Cu aceasta ocazie, corespondentul Vitalie Condrațchi a pregătit două materiale. Primul, despre rezultatele întrunirii la masă rotundă, cu genericul Noi suntem în serviciul contribuabililor și nu viceversa organizată de noul șef al IFPS, Ion Prisăcaru. Împreună cu anteriorii conducători IFPS și miniștri finanțelor s-au discutat principalele strategii în activitatea administrării fiscale și s-au specificat probleme de maximă importanță.

Pe parcursul anului 2012, prin Legea nr. 267 din 23.12.2011 şi Legea nr. 27 din 01.03.2012 au fost operate o serie de modificări la prevederile Codului fiscal, care au vizat în mod direct activitatea persoanelor fizice angajate în cadrul companiilor ce prestează servicii în domeniul tehnologiilor informaţionale. Respectiv, în contextul aplicării corecte a impozitului pe venit asupra veniturilor primite de persoanele fizice în cauză, se propune o trecere în revistă a principalelor aspecte ce ţin de problema dată, cu prezentarea, după caz, a exemplelor de completare a formelor şi a dărilor de seamă fiscale.

Evaluarea rezultatului implementării Programului anului 2011 Programul de conformare a contribuabililor pentru anul 2011 a fost elaborat în baza Modelului de gestionare a riscurilor. Deoarece a fost prima încercare de acest gen, Modelul a fost elaborat folosind abordarea relativ simplistă „de sus în jos”, ce prevede calcularea punctajului riscurilor pentru genul de activitate, şi mai apoi extins pentru categorii de contribuabili, de la cei mari la micro-business, şi, în final, pentru contribuabili.

Metodele şi sursele indirecte de estimare a obligaţiei fiscale sunt larg utilizate de administraţiile fiscale moderne şi fac parte din instrumentarul de conformare. Acest instrument are 2 acţiuni: una pasivă şi alta activă. Însăşi existenţa lor are un impact asupra contribuabililor solicitîndu-i să respecte legislaţia fiscală, iar în cazul în care se va constata că legea fiscală a fost violată – prin utilizarea directă a metodelor şi surselor, organul fiscal va restabili echitatea fiscală. Ce reprezintă metodele şi sursele indirecte? Metoda indirectă de estimare reprezintă o metodă de determinare a venitului impozabil estimat prin intermediul analizei situaţiei fiscale a persoanei fizice, utilizînd informaţii şi din alte surse decît dările de seamă fiscale ale persoanei respective.