Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, administrator al insolvabilităţii este o persoană desemnată pentru supravegherea şi/sau administrarea activităţii debitorului în perioada de observaţie

Se consideră finisată repatrierea mijloacelor bănești în cazul în care în contractul de export valuta contractuală este dolari SUA/euro, în declarațiile de export de asemenea este indicată valută străină, iar nerezidentul, în adresa căruia se efectuează exportul de mărfuri, achită marfa dată în lei moldovenești?     Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 1466/1998 privind reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe, repatrierea mijloacelor bănești reprezintă încasarea de la

În contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, este evident faptul că se va accelera și se va intensifica procesul de transpunere a actelor normative europene în legislația națională și punerea în aplicare a acestora în termeni rezonabili.

Studiu de caz. Compania „X”, rezidentă a Republicii Moldova, este fondată de către o companie internațională „BETA”. Perioada fiscală pentru compania-mamă „BETA” este perioada 1 martie – 28/29 februarie. În conformitate cu art. 121 din Codul fiscal și cu prevederile Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017, compania „X”, rezidentă a RM, pentru

Potrivit proiectului examinat și aprobat ieri, 8 iunie, în cadrul ședinței Executivului, prin care au fost aprobate modificări la unele hotărâri ale Guvernului, prevederea că Catalogul mijloacelor fixe, care, potrivit HG nr.941/2020, se aplică de către autoritățile/instituțiile bugetare (publice) pentru mijloacele fixe puse în funcțiune începând cu 1 ianuarie 2022, a fost abrogată.   Totodată, Catalog sunt excluse și prevederile ce se refereau la faptul că, în cazul autorităților/instituțiilor bugetare (publice), recunoașterea mijloacelor fixe se efectuează în conformitate cu regulile contabile aplicate în sistemul bugetar (pct.3), precum și cele ce țineau de stabilirea de către autoritățile/ instituțiile bugetare (publice) a duratei de funcționare utilă în limitele intervalelor prevăzute

Care tabele la declarația POLMED23 urmează să prezinte agentul economic (membru al sistemului colectiv de reciclare în partea ce ține de baterii, nu și de ambalaj), care importă mărfuri (baterii) ce se regăsesc în anexa 8 din Legea nr.1540/1998? Va beneficia acesta de scutire

În conformitate cu modificările operate la art. 5 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, noțiunile de reprezentanță permanentă și reprezentanța entității nerezidente au următorul conținut: pct. 15) din art. 5 al CF definește noțiunea de reprezentanţă permanentă ca loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfășoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

Organizația necomercială (în continuare ON) este persoana juridică a cărei activitate nu are drept scop obținerea venitului şi care nu folosește vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizației, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare (art.5 pct.14) CF).

În cadrul ședinței din 22 martie anul curent, Guvernul a aprobat proiectul legii cu privire la garantarea depozitelor din bănci, elaborat de către Ministerul Finanțelor în scopul îmbunătățirii cadrului legal existent în domeniu, de aliniere la bunele practici internaționale. Totodată, cum afirmă autorii inițiativei, aplicarea noilor reglementări va contribui la stabilitatea financiară a țării prin asigurarea achitării la timp a depozitelor garantate din băncile aflate în proces de lichidare silită și prin asigurarea resurselor necesare pentru rezoluția bancară.

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, prin masă debitoare se înțelege bunuri, inclusiv mijloace băneşti în numerar şi fără numerar,

Scopul articolului dat este de a le oferi producătorilor agricoli autohtoni mai multe informații ce țin de specificul și particularitățile sezonului agricol 2023-2024, dar și recomandări ce vor asigura diminuarea efectelor negative în contextul crizei și recesiunii economice.

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

O problemă des întâlnită este gestiunea defectuoasă a sistemului public de alimentare cu apă și canalizare. Administrarea neconformă a bunurilor publice și managementul necorespunzător al patrimoniului public generează riscuri de înstrăinare a proprietății publice și de neacumulare a veniturilor generate din administrarea patrimoniului.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.          Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.        

Vă propunem un interviu realizat cu Liliana Mosorete, directorul financiar „CET-Nord” SA, care a fost publicat în nr. 2(65), în care ne vorbește despre ultimele rezultatele ale companiei, provocări și planuri de viitor.   - În ultimii ani CET-Nord SA a trecut printr-un proces amplu de reorganizare. Ce presupune acest proces? - „CET-Nord” este o entitate de interes public care prestează un serviciu social important de asigurare a municipiului Bălți cu agent termic. Totodată, compania produce energie electrică în cogenerare. Eficiența activității întreprinderii este asigurată și depinde, în mare parte, de modul de organizare a proceselor. Din acest motiv ne-am determinat să recurgem la reorganizarea întreprinderii, lucru care ne-a permis să reducem cheltuielile operaționale și să creștem veniturile.

Esența aspectelor privind cerințele-cheie ale ISQM 1 „Managementul calității pentru firmele care efectuează audituri sau revizuiri ale situațiilor financiare ori alte misiuni de asigurare sau servicii conexe” a fost examinată în articolele publicate în revista „monitorul fiscal FISC.md” nr. 7 (77) (anul 2022) și nr. 2 (79) (anul 2023).

Legea nr.174 din 11 noiembrie 2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului ce stabilește condițiile de efectuare de către investitori a activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului a intrat în vigoare, fiind publicată în Monitorul Oficial din 19 noiembrie curent.   Astfel, orice investitor potențial, anterior efectuării activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului sau activităților al căror obiect constituie bunuri de importanță pentru securitatea statului, va fi obligat să obțină de la Consiliu pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională o aprobare prealabilă. 

Rezervele de stat reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale.   În ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal.FISC.md” este publicat articolul „Contabilitatea rezervelor materiale de stat”, în care Lidia Tonu analizează aspectele practice ce țin de contabilizarea procesului gestionării bunurilor –

Conform art. 2 din Legea nr. 104 din 18.06.2020 cu privire la rezervele de stat și de mobilizare (în continuare - Legea nr. 104/2020), rezervele de stat ­reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, în cazul apariţiei unor fenomene sociale sau economice, atentatelor teroriste, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi.

Toate autoritățile/instituțiile bugetare subordonate Primăriei mun. Chișinău și Consiliului municipal al capitalei (CMС) vor fi obligate să aplice Politica de contabilitate unică (Politica). Direcția generală finanțe a CMС a elaborat proiectul Politicii în scopul implementării recomandărilor Curții de conturi, care au fost expuse în Raportul auditului asupra raportului financiar al municipiului pe anul 2017. Documentul urmează a fi aprobat în cadrul ședinței CMC.     Politica a fost elaborată conform prevederilor Legii contabilității nr.113/2007  și în baza OMF nr. 216/2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile