Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

Astăzi, 29 mai 2020, în Monitorul Oficial Nr. 126-130, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 65 din 19 mai 2020. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării și perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari, ORDON

Zilele de 30 martie – 03 aprilie 2020 se includ în tabelul de evidență a timpului de lucru și de calculare a salariului pentru lunile martie și aprilie ca zile prezente la lucru. Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a emis Dispoziția nr.8 din 28 martie 2020, prin care sunt oferite soluții pentru depășirea situației ce ține de evidența timpului de muncă și salarizarea angajaților din sectorul bugetar. Astfel, prin pct.1 din document este dispus, prin derogare de la prevederile actelor normative în vigoare că, în perioada stării de urgență, conducătorii unităților din sectorul bugetar sunt împuterniciți cu dreptul:

Pe parcursul anului fiscal 2020 și 2021, compania a acordat salariaților săi prime de asigurare facultativă de asistență medicală ale angajatului. Care este mecanismul de calculare a cuantumului de 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută și care se admite spre deducere și ce obligații fiscale rezultă în cazul în care suma asigurată depășește cuantumul stabilit de 50% conform legislației în vigoare?

Contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziție publică rămân executorii și nu se suspendă automat din cauza măsurilor de combatere a Covid-19. Spre deosebire de alte țări, autoritățile din Republica Moldova au altă viziune asupra recunoașterii oficiale a situației generate de COVID-19 drept temei ce ar exclude aplicarea unor penalități în caz de întârzieri sau neexecutare1, nefiind dispuse alte măsuri care ar face mai flexibilă executarea contractelor de achiziții publice2. Astfel, aceste contracte sunt guvernate în continuare de prevederile legale generale, iar autoritățile contractante și operatorii economici trebuie să găsească soluții practice pentru a se adapta la situația de criză.

În perioada 3-13 noiembrie 2020, Agenția Proprietății Publice va desfășura licitațiile cu strigare pentru privatizarea acțiunilor proprietate publică de stat din 13 societăți pe acțiuni, în loturi unice, pe piața reglementată.   Astfel, sunt propuse pentru privatizare pachetele de acțiuni a 10 societăți pe acțiuni din domeniul reparării și întreținere a drumurilor auto, în care cota statului variază între 96,8% și 99,14%, iar costul – între 22 mil. lei și 42 mil. lei. Toate acțiunile sunt expuse spre vânzare la prețul ce depășește valoare nominală a acestora de la 0,5 lei până la 6,6 lei.

În cadrul ultimei ședințe a secretarilor se stat a fost discutat proiectul hotărârii Guvernului cu privire la modificarea Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe (Regulament), aprobat prin HG nr. 500/1998. Autorii documentului afirmă că procesul de casare a mijloacelor fixe reglementat de versiunea în vigoare a Regulamentului este unul depășit și uneori creează dificultăți, în special în procesul de modernizare, dezvoltare a subiecților de drept, cum ar fi autorități/instituții publice sau agenți economici (întreprinderi de stat (ÎS), municipale, SA, SRL cu cota de participațiune a statului sau a administrației publice locale).

Guvernul a susținut proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea Legii nr.171/2012 privind piața de capital (Legea nr.171/2012), ce reglementează activitatea agențiilor de rating de credit pe piața de capital. Documentul a fost elaborat de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), care, după intrarea modificărilor în vigoare, va înregistra și supraveghea agențiile ale căror ratinguri de credit vor fi utilizate în contextul legislației privind piața financiară nebancară. Conform proiectului, agenție de rating de credit va fi persoana juridică a cărei activitate include acordarea, cu titlu profesional, de ratinguri de credit, înregistrată în modul stabilit de CNPF.

Prima de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă, precum şi cea în formă procentuală din salariu şi din alte recompense vor rămâne neschimbate. Astfel, prima în sumă fixă va constitui 4 056 de lei, iar la achitarea acesteia în primele trei luni ale anului vor fi aplicate reducerile de 50%, 60% şi 75%. Prima în formă procentuală din salariu va fi păstrată la nivel de 9%.   Proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) pentru anul 2021 prevede atât venituri, cât şi cheltuieli circa 11,321 mld. lei, fiind prognozată majorarea acestora cu 35% față de anul curent. Documentul a fost examinat de către Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.  

Prelungirea termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale se va efectua de către contribuabil prin prezentarea Serviciului Fiscal de Stat (SFS) a dărilor de seamă fiscale pentru taxele locale în termen de până la 25 iulie 2020, conform prevederilor art. 187 din Codul fiscal (CF). Prevederea este inclusă în proiectul Procedurii de prelungire a termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale și de achitare a obligațiilor fiscale aferente taxelor locale pentru primul trimestru al anului 2020 (Procedura), care a fost elaborat de către SFS în scopul asigurării executării pct. 7 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a RM (Comisia) nr. 16 din 10 aprilie 2020.

Libertatea comerțului și activității de întreprinzător, protecția concurenței loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție este o sarcină importantă a statului, consacrată de Constituția RM . Deși, legislația RM reglementează libertatea stabilirii prețurilor de vânzare, pentru anumite produse de către stat este stabilită o reglementare aparte a prețurilor și tarifelor, reguli speciale de comercializare a acestora. Este vorba de produsele sociale importante, regulile de comercializare a căror le vom expune în cele ce urmează.

Serviciul Vamal al RM comunică că, în conformitate cu Dispoziția nr. 4 din 24 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, termenul de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport, introduse și declarate prin acțiune, de către persoanele fizice rezidente și cele nerezidente, în baza articolului 1841 din Codul vamal, precum și articolului 10 din Legea 1569/2002, care expiră în perioada stării de urgență, se întrerupe, urmând a curge de la data încetării stării de urgență. Declararea prin acțiune este o formă de declarare expresă (vădită) a mijlocului de transport auto, care scutește persoana fizică de completarea unor acte vamale,

Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova estimat pentru trimestrul III al anului curent a însumat 61719 mil. lei în prețuri curente (de piață) și a scăzut comparativ cu trimestrul III al anului 2019 în termeni reali cu 9,7% pe seria brută și cu 11,5% – pe seria ajustată sezonier. Față de trimestrul II al anului 2020, PIB s-a diminuat cu 1,1% pe seria ajustată sezonier, anunță Biroul Național de Statistică.   În ianuarie-septembrie 2020 PIB a scăzut față de ianuarie-septembrie 2019 cu 8,2%, pe seria brută.  

Ocupațiile în Republica Moldova vor fi clasificate în zece grupe majore : 1. Legislatori, membri ai executivului, demnitari şi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori din unităţile economice sociale și politice; 2. Specialişti cu ocupații intelectuale și științifice; 3.Tehnicieni, maiștri şi alţi specialişti asimilați; 4. Funcţionari administrativi; 5.Lucrători în domeniul serviciilor şi comerţului; 6. Agricultori și lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură, acvacultură, piscicultură şi pescuit; 7. Meșteșugari și lucrători în meserii de tip artizanal; 8. Operatori și asamblori de maşini și instalaţii; 9. Muncitori necalificați și 10. Forțele armate.

 În conformitate cu art. 5 pct. 38) din Codul fiscal, campanie promoțională este modalitate de promovare a vînzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, cîştiguri, precum şi organizarea de către autorităţi şi instituţii publice a acestor activităţi în alt scop decât cel de promovare a vânzărilor. 

Voucherul turistic este un document de plată sub formă de bonuri valorice eliberat angajaților pentru acoperirea unor cheltuieli ocazionate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism intern, pentru acoperirea cheltuielilor cu servicii turistice/de călătorie, cazare, alimentare, de recuperare a capacității de muncă, agrement, excursii dacă se regăsesc într-un pachet de servicii turistice.   Noțiunea respectivă ar putea fi inclusă în Codul fiscal, Codul muncii, Legea nr.489/1999 cu privire la sistemul public de asigurări sociale și Legea nr.352/2006 cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în RM. Proiectul de lege respectiv este înregistrat în Parlament, autor documentului fiind un grup de deputați care susțin că suplinirea legislației naționale cu prevederile respective ar oferi posibilitatea să supraviețuiască sectorului turismului autohton, drept cel mai afectat de consecințele pandemiei.

Comisia Națională a Pieței Financiare va avea dreptul de a înstrăina, în termen de 3 luni, acțiunile persoanelor care au încălcat cerințele privind calitatea acționariatului. Legea pentru modificarea și completarea art.29 din Legea cu privire la asigurări și decretul de promulgare a ei au fost publicate în Monitorul Oficial din 22 decembrie curent.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare publică proiectul legii pentru modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020 nr.174/2019, fiind propusă majorarea veniturilor FAOAM cu 117399,3 mii lei, precum și a cheltuielilor cu 533997,7 mii lei.   Potrivit notei proiectului, se propune micșorarea veniturilor din primele AOAM în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense achitate de fiecare categorie de plătitori cu 209400,0 mii lei. Această diminuare este impusă de încasările executate în primele 7 luni ale anului 2020 în comparație cu suma planificată. Astfel, în perioada ianuarie-iulie 2020 aceste venituri au constituit 2668153,9 mii lei, cu 99,6 mil. lei mai puțin comparativ cu suma planificată.

În ședința de joi a Parlamentului Guvernul a prezentat pachetul de inițiative legislative aprobat prin asumare de răspundere în fața Parlamentului. Acestea urmează să intre automat în vigoare în cazul în care timp de 72 de ore inițiativele nu vor fi contestate.  Amintim, Executivul și-a asumat răspunderea pentru patru proiecte de legi.    La prezentarea proiectelor în Parlament Ion Chicu a menționat că modificările operate la Legea privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar sunt determinate de necesitatea stimulării financiare a personalului medical implicat în combaterea COVID-19. Potrivit documentului, salariile vor fi majorate de două ori, în etape: la prima etapă – cu 30% (de la 1 septembrie 2020), cu încă 30% – de la 1 ianuarie 2021 și cu încă 40% în prima jumătate a anului următor. De majorarea salariilor vor beneficia circa 4,5 mii de angajați din domeniul sănătății.

Întrebare adesea adresată de către contribuabili este: Cum se modifică contabilul-șef în sistemul „Cabinetul personal al contribuabilului” pentru prezentarea dărilor de seamă fiscale prin SIA „Declarație electronică”, dacă conducătorul persoanei juridice este persoană nerezidentă și a obținut accesul la serviciile fiscale electronice în baza codului fiscal atribuit de SFS, format din seria și numărul pașaportului străin?