Întreprinderea, entitate nerezidentă a RM, a semnat un contract de folosința cu titlu gratuit al unui bun imobil care îi aparține cu drept de proprietate, cu o persoană rezidentă a RM. Conform condițiilor stipulate în contract, impozitul pe bunurile imobiliare se va achita de către întreprinderea rezidentă a RM. Este în drept întreprinderea – rezidentă RM să îndeplinească obligațiunile fiscale privind impozitul pe bunurile imobiliare în situația descrisă?

Vineri, 16 august, Parlamentul a votat în a doua lectură modificările la Codul fiscal și Codul vamal, care anulează facilitățile vamale și fiscale pentru magazinele, barurile și restaurantele ce activează în regim duty-free și amplasate la intrarea pe teritoriul Moldovei și pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale ale RM. Proiectul, înaintat în calitate de inițiativă legislativă de un grup de deputați prevede că mărfurile străine livrate la magazinele, barurile şi restaurantele duty-free amplasate în zona intrării pe teritoriul RM, pe teritoriul RM sau pe teritoriul temporar necontrolat de către organele constituționale, pentru comercializare sunt plasate sub regimul vamal de import, cu perceperea drepturilor de import.

În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat şi a propus pentru dezbateri publice proiectul Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Legii cu privire la supravegherea pieței și omologarea vehiculelor.

O persoană fizică cetățean pe parcursul lunilor de vară a activat ca zilier, ulterior s-a angajat ca salariat. Care va fi cuantumul scutirii personale de care poate beneficia cetățeanul? În conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (Legea nr. 22/2018), zilier este o persoană fizică, cetăţean al RM cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remuneraţii, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Contribuabilul, pe parcursul anului 2018, a beneficiat doar de scutirea sa personală, dar, după ce a finalizat anul calendaristic, a constatat că ar fi putut să beneficieze și de scutirea persoanei cu care se află în relații de căsătorie –soția care nu a utilizat scutirea sa personală, dat fiind faptul că nu a obținut nici un venit pe parcursul anului. Are oare dreptul contribuabilul prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit să beneficieze și de scutirea soției? Cum urmează persoana să solicite restituirea supraplății a impozitului pe venit achitat?

Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Restituirea TVA întreprinderilor ce produc pâine şi produse de panificaţie, exploataţiile de producţie a laptelui şi întreprinderilor ce prelucrează lapte şi produc produse lactate este reglementată de prevederile 101 alin. (3) din Codul fiscal. Alin. (5) al aceluiași articol stabileşte condiiţe de restituire a TVA, dacă depăşirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Până la 1 ianuarie 2020, regula generală aferent restituirii TVA stabilea că, TVA se restituie într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile. Prevederi similare erau şi pentru restituirea accizei.

Conform prevederilor Regulamentului

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

Agenția Relații Funciare și Cadastru a elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative. Documentul a fost elaborat pentru aducerea în concordanță a prevederilor cu noile modificări ale Codului civil, care au intrat în vigoare la 1 martie 2019. Un alt obiectiv al proiectului de lege este crearea cadrului legal necesar asigurării finalizării formării cadastrului bunurilor imobile pe întreg teritoriul ţării. În cadrul ședinței Grupului de lucru privind reglementarea activității de întreprinzător a fost examinat impactul de reglementare al acestui proiect de lege.

Agentul economic, care este subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii și prezintă Darea de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operațională” (forma IVAO15), a achitat pentru familia fondatorului un sejur peste hotarele RM. Care vor fi consecințele fiscale pentru întreprindere?

Întreprinderea agricolă, în urma activității de producere, a acumulat TVA, ca urmare a diferenței dintre achiziții la cota standard de 20% și vânzări la cota redusă de 8%. Export, import nu există, ca și alte genuri de activitate. Nu producem produse de panificație și lactate. Există oare posibilitatea de restituire a sumei TVA? Sau posibilitatea de transfer la alte impozite?

În cadrul ședinței plenare din săptămâna trecută a fost votat în prima lectură un proiect de lege elaborat de Guvern, ce stabilește cerințele de igienă a produselor alimentare pentru toți operatorii din businesul alimentar, la toate etapele de producere, procesare, păstrare, transportare, comercializare și export.

1. (29.2.5.20) Apare obligația de a înregistra la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat contractul de locațiune încheiat, dacă are loc transmitere în folosință a unui bun mobil? 2. (29.2.1.15) Cum se determină impozitul pe venit în cazurile cînd persoana fizică obține venit de la transmiterea în locațiune a unui bun mobil în folosul altei persoane fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător?

În lunile ianuarie – aprilie curent, importul în Moldova a mărfurilor din UE a crescut cu 672,7 mil. USD, față de aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit Biroului Național de Statistică, ponderea țărilor UE în totalul importurilor a crescut de la 47,83 la 48,32 la sută. Cele mai multe importuri Moldova le-a efectuat în această perioadă din România, Germania, Italia, Polonia și Franța. Astfel, importul din România a crescut cu 27.2% -. pana la $187,9 mil., din Germania — cu 15,3%, până la $111 mil., din Italia — cu 13,9%, până la $92,5 mil., din Polonia – au cu 20 8% — pana la $42,3 mil., din Franța — cu 12,3%, până la $42,3 mil.

Resursele financiare ar putea fi valorificate în industrie, infrastructură, agricultură și IT. Declarația a fost făcută de vicepremierul, ministrul Economiei și Infrastructurii, Octavian Calmîc, la Forumul Economic moldo-austriac din Viena, organizat de camerele de comerț și industrie a Moldovei și Austriei.

În declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, contribuabilul X a declarat venit rezultat în urma înstrăinării unui imobil (apartament), conform contractului de vânzare- cumpărare. Bunul imobil aparține contribuabilului în baza contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață din anul 2006 (proprietate comună în devălmășie cu soțul), și conform contractului de determinare a cotelor-părți din proprietatea comună în devălmășie și înstrăinare prin donație a cotei părți din anul 2017 (soțul a donat soției cota parte a sa după divorț). În contractul de donație din 2017 este specificată valoarea bunului imobil indicată de către Oficiul Cadastral Teritorial (OCT) conform Certificatului cu privire la valoarea bunului imobil stabilită în scopul impozitării.

Prin Legea nr.122 din 16 august 2019, pusă în aplicare din 1 ianuarie 2020, au fost aduse modificări la art.33 din Codul Fiscal (CF), conform cărora dreptul la scutirea personală o au contribuabilii (persoane fizice rezidente) care au un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901 din CF. Concomitent, pct.211 anexa nr.2 din HG nr.693 din 11.07.2018 cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit precizează că prevederile în cauză nu aduc atingere dreptului contribuabilului de aplicare a scutirilor specificate în art. 34 și 35 din CF, în condițiile stabilite de acestea.

Autoritățile propun un șir de măsuri ce se referă la implementarea principiilor economiei verzi în sectoare ca energetica, agricultura ecologică, transportul durabil, ecologizarea întreprinderilor mici și mijlocii, achiziții publice, construcții, educație pentru dezvoltarea durabilă și industrie verde.