Persoana juridică rezidentă a Republicii Moldova urmează să încheie un contract (acord) individual de muncă cu o persoană fizică nerezidentă, care va activa din străinătate pentru angajatorul din RM. Care va fi modul de impozitare a veniturilor obținute de nerezident și cum urmează a fi declarate sumele achitate în favoarea nerezidentului și impozitul reținut din aceste venituri?

Ministerul Finanțelor a înaintat pentru consultări publice proiectul modificărilor la Legea nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, elaborat de Banca Națională a Moldovei (BNM),

Ca rezultat al completărilor operate în articolul 4 din Legea nr. 1054/2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal, produsele alcoolice și cele din tutun introduse pe teritoriul Republicii Moldova și destinate a fi consumate pe teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale ale RM, începând cu 1 mai 2021, sunt pasibile marcării obligatorii cu timbru de consum.

La 5 februarie 2023 urmează să intre în vigoare Legea nr. 234/2021 cu privire la serviciile publice, care prevede instituirea obligației prestatorilor de servicii de a asigura crearea serviciilor publice electronice complet automatizate, ce vor permite autoservirea electronică a beneficiarilor de servicii publice, fără interacțiunea cu reprezentanții prestatorilor de servicii.

Regimul fiscal al veniturilor obținute de persoanele fizice care practică activități profesionale în sectorul justiției este stabilit prin Capitolul 101 Titlul II din Codul fiscal.

Serviciul Fiscal de Stat încurajează înscrierea și participarea activă a contribuabililor la seminarele organizate de către angajații autorității.

 În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, rețin un impozit în mărime de 6% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali și a gospodăriilor țărănești (de fermier) şi a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, pe veniturile obținute de către acestea aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural.

   Сonform prevederilor art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 6% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.

În cazul în care, persoana fizică rezidentă care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal în cadrul activității, va depăși plafonul stabilit la art.6915 din Codul fiscal, aceasta urmează să înceteze activitatea conform reglement[rilor stabilite de Regulamentul privind luarea la evidență fiscală/încetarea activității în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și a obiectelor regnului vegetal, desfășurate de persoanele fizice rezidente, aprobat prin Ordinul SFS nr.623 din 31.12.2019 și după caz, să-și înregistreze activitatea într-o formă organizatorico-juridică, reglementată de legislația în vigoare.

În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

În conformitate cu prevederile art.33 alin.(3) din Legea contabilității și raportării financiare nr.287 din 15 decembrie 2017 (în continuare - Legea nr. 287/2017) entitățile de interes public sunt obligate să prezinte situațiile financiare individuale, raportul conducerii şi raportul auditorului, în termen de 120 de zile de la ultima zi a perioadei de gestiune, iar celelalte entități, cu excepția entității de interes public, sunt obligate să prezinte situațiile financiare individuale, raportul conducerii și raportul auditorului, după caz, în termen de 150 de zile de la ultima zi a perioadei de gestiune.

Suma neachitată a obligației fiscale în cuantum de până la 100 de lei nu va fi considerată restanță la bugetul de stat în cazul radierii gospodăriilor țărănești (de fermier) inactive.

Persoanele înregistrate cu statut de șomer care nu au o profesie/meserie sau aceasta nu este solicitată pe piața muncii locală, pot beneficia de vouchere pentru cursuri de formare profesională. Acestea se acordă șomerilor doar după ce persoanele au beneficiat de servicii de ghidare în carieră și au primit recomandare pentru formare profesională prin cursuri din partea specialistului subdiviziunii teritoriale a Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Organizarea şi funcţionarea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 3 ani, precum şi anumite particularităţi ale regimului juridic privind iniţierea şi desfăşurarea acestor activităţi pe teritoriul Republicii Moldova sunt reglementate

Peste 200 de companii vor participa la Gala Businessului Moldovenesc, care va fi organizată la Chișinău la data de 9 iunie 2023. În cadrul acesteia, vor fi anunțați câștigătorii concursurilor „Marca comercială a anului” și „Premiul pentru realizări în domeniul calității”. La edițiile din acest an, a fost depus un număr record de dosare, cifrele fiind cu circa 10 la sută mai mari decât în anii precedenți.

Autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile publice, societățile pe acțiuni cu capital integral sau majoritar de stat și întreprinderile de stat vor asigura consumul de energie termică din sistemele centralizate de alimentare cu energie termică din mun. Chișinău și Bălți, conform anexei, aprobate de către Guvern în cadrul ședinței din săptămâna trecută.

Conform art. 343 din Codul fiscal, de plata taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculelor înmatriculate în Republica Moldova sunt scutiți posesorii de autovehicule — persoane cu dizabilității ale aparatului locomotor. Totodată, sunt cazuri în care autovenicolul se află în posesia persoanei cu dizabilității ale aparatului locomotor în baza procurii de la proprietarul autovenicolului. În acest sens apare întrebarea: proprietarul autovehiculului are obligația să achite taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculelor înmatriculate în RM?

Potrivit art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, contribuabilii sunt obligați să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul echipamentelor de casă şi de control

ISQM 1 și ISA 220 (revizuit) înlocuiesc Standardul privind controlul calității ISQC 1 „Controlul calității pentru firmele care efectuează audituri și revizuiri ale situațiilor financiare, precum și alte misiuni de asigurare și servicii conexe” (în continuare – ISQM 1) și Standardul Internațional de Audit ISA 220 „Controlul calității pentru un audit al situațiilor financiare”;

Persoana fizică – cetățeanul RM a primit dividende de la o companie din România pe parcursul anului 2019. Dat fiind faptul că contribuabilul a dorit să-și onoreze obligațiunile în țara sa de rezidență, acesta a prezentat un document ce certifică că este rezidentul RM și, respectiv, aceste plăți nu au fost supuse impozitării la sursa de plată în România. Care este corectitudinea supunerii impozitării acestui venit, luând în considerație că între Guvernele Moldovei și României este încheiat un acord privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital? La ce cotă — 6%, 10% sau 12% — urmează a fi supus impozitării venitul menționat?