La data de 14.10.2011, Guvernul prin hotărîrea nr. 771 a aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care rezultă din politicile fiscale, bugetare şi vamale pentru anul 2012, perfecţionarea legislaţiei fiscale, bugetare şi vamale naţionale, alte aspecte ce ţin de gestiunea finanţelor publice. Pe data de 17 octombrie proiectul a fost prezentat în Parlament.

La situaţia din 31 decembrie 2011 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 15 929,6 mil.lei, ceea ce reprezintă 98,8% faţă de nivelul planificat. Corespunzător componentelor bugetului public naţional sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală faţă de nivelul planificat se prezintă după cum urmează:

Este considerată publicitate emblema firmei, marca comercială, mărfurile sau imaginea lor, orice altă informaţie ce corespunde profitului întreprinderii, care sunt imprimate pe aceste standuri mobile? Este obligat agentul economic să dețină autorizație pentru amplasarea acestor standuri mobile?

În cadrul executării a fost aplicat sechestrul pe mai multe bunuri mobile ale debitorului. Bunurile au fost scoase la licitaţie de mai multe ori, dar nu au fost vîndute. Conform Codului de executare, Creditorul are dreptul de a prelua bunurile, care nu s-au vîndut la licitaţie, în contul stingerii datoriei. Noi am solicitat transmiterea acestor bunuri in proprietatea noastră, în contul stingerii datoriei. În Codul de executare se stabileşte că bunurile sunt transmise prin emiterea unei încheieri şi întocmirea unui proces verbal de transmitere a bunurilor, în contul stingerii datoriei. Totodată, în temeiul Legii contabilităţii, faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare şi centralizatoare – factura sau factura fiscală, după caz. Prin urmare, la transmiterea bunurilor de către executorul judecătoresc, in contul stingerii datoriei, de ce document trebuie să fie însoţite aceste bunuri?

În conformitate cu prevederile statuate de art. 227 alin. (2) din Codul fiscal, stingerea obligaţiei fiscale poate fi garantată prin gaj legal, în conformitate cu legislaţia cu privire la gaj. Astfel, potrivit art. 454 din Codul Civil şi art. 1 din Legea cu privire la gaj nr. 449/2001, gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj.

Avînd în vedere acest fapt, are sau nu obligaţia agentul economic de a calcula şi achita taxa pentru dispozitivele publicitare şi pentru perioada în care pe panouri nu este amplasată publicitate (sunt goale)?

În conformitate cu prevederile art. 793 din Codul fiscal, forma certificatelor care atestă reşidenţa şi impozitele achitate de către nerezidenţi în Republica Moldova, precum şi lista documentelor, în baza cărora se eliberează acestea, se stabilesc de Guvern.

Programul de conformare din acest an a fost elaborat pentru susținerea conformării voluntare şi identificare/descurajare a contribuabililor care au decis sa nu se conformeze, iar rezultatele vor conduce la reducerea decalajului fiscal Serviciul Fiscal de Stat a evaluat rezultatele implementării Programului de conformare a contribuabililor pentru anul 2012. Obiectivul Programului de conformare este de a promova un nivel ridicat de conformare voluntară a contribuabililor din Moldova cu legislaţia fiscală, inclusiv prin acces uşor la drepturile legale şi prin micşorarea costurilor de raportare fiscală.

Monitorul Oficial nr. 263-269 din 21.12.2012 Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – (1) Bugetul de stat pe anul 2013 se aprobă la venituri în sumă de 22 736 643,5 mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 23 611 476,2 mii de lei, cu un deficit în sumă de 874 832,7 mii de lei.

Începînd cu 14.03.2013, în Republica Moldova, în legătură cu adoptarea Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, procedura privind declararea stării de insolvabilitate a întreprinderilor se va simplifica, iar termenii de realizare a acestora vor fi reduşi. Legea insolvabilității este aplicabilă la practica europeană avînd o abordare unică față de procedura de insolvabilitate a întreprinderilor. În acest context, legea prevede un şir de modalități şi un spectru larg de instrumente legale întru identificarea unei hotărîri în cazul în care întreprinderea insolvabilă poate fi salvată de la lichidare.

Decizia Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 04 iulie 2012 mun. Chişinău (dosarul nr. 3r-1546/12) La 13 mai 2010 cetățeanul Z. L. a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Inspectoratul Fiscal de Stat pe U.T.A. Găgăuzia, Biroul Fiscal or. Ceadîr-Lunga cu privire la anularea deciziilor nr. 1216 din 15.12.2009, nr. 1267 din 22.12.2009, nr. 117 din 12.02.2010, emise de către Biroul Fiscal pe or. Ceadîr-Lunga. În motivarea cererii reclamanta a indicat că, IFS pe Găgăuzia or. Ceadîr-Lunga, la 24.11.2009, a efectuat un control tematic cu privire la chestiunea respectării legislaţiei fiscale în partea prezentării declaraţiei de către persoana fizică, privind impozitul pe venit pe anul 2007. Invocă reclamanta că controlul dat a fost efectuat în lipsa ei și după aproape 20 de luni de la depunerea declaraţiei la 31.03.2008, contrar prevederilor Codului fiscal, deoarece controlul în birou trebuie să se efectueze în termen de 3 luni după depunerea de către persoane fizice a declaraţiei cu privire la venituri.

La situaţia din 30 iunie 2012 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 8 979,7 mil. lei. Corespunzător componentelor bugetului public naţional sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală faţă de nivelul planificat se prezintă după cum urmează:

Cadrul juridic pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului, prin aplicarea faţă de acesta a procedurii planului sau prin lichidarea patrimoniului debitorului şi distribuirea produsului obţinut, este stabilit de prevederile Legii insolvabilităţii nr. 632-XV din 14.11.2011. Prezenta lege se aplică întreprinderilor, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, societăţilor necomerciale în proces de insolvabilitate, înregistrate în Republica Moldova în condiţiile legale. Procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, Codului civil, Legii insolvabilităţii şi a Codului fiscal.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 se aprobă la venituri în sumă de 10 534 774,1 mii lei şi la cheltuieli în sumă de 10 614 774,1 mii lei, cu o depăşire a cheltuielilor asupra veniturilor în sumă de 80 000,0 mii lei.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, relaţiile de arendă în agricultură, precum şi impozitarea bunurilor imobile cu destinaţie agricolă se reglementează de către Codul civil, Codul funciar, Codul fiscal, Legea cu privire la arenda în agricultură nr. 198 din 15 mai 2003, Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056 din 16 iunie 2000, de alte acte normative naţionale, precum şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, cu privire la obligativitatea asociaţiilor obşteşti de utilizare a maşinilor de casă şi control, comunică următoarele. Conform prevederilor art. l din legea nr. 837-XIII din 17 mai 1996 „Cu privire la asociaţiile obşteşti”, asociaţia obştească este o organizaţie necomercială, independentă de autorităţile publice, constituită benevol de cel puţin două persoane fizice şi/sau juridice (asociaţii obşteşti), asociate prin comunitate de interese în vederea realizării, în condiţiile legii, a unor drepturi legitime.

1. Venituri sub formă de salariu Salariu reprezintă orice recompensă sau cîştig evaluat în bani, plătit angajaţilor de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca executată sau ce urmează a fi executată (Legea salarizării Nr. 847 din 14.02.2002) şi este impozitat, conform art. 15 al Codului fiscal la cotele de 7% şi 18%, în dependenţă de suma venitului anual impozabil (pentru anul 2012, aceasta a reprezentat 7% pentru venitul anual ce nu a depăşit 25 200 lei şi 18% pentru venitul ce a depăşit bariera menţionată). Totodată, lucrătorul are dreptul să ceară ca patronul să reţină din plăţi impozitul la cota de 18% (art. 88 Codul Fiscal). Venit impozabil pentru contribuabil – persoană fizică – angajat reprezintă plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare. Persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova, care activează pe bază de contract de muncă sau prestări servicii în cadrul misiunilor diplomatice, acreditate în Republica Moldova, achită impozitul pe venit din plăţile primite pentru munca efectuată şi serviciile prestate.

Prin Legea nr. 267 din 23 decembrie 2011 (în vigoare din 13 ianuarie 2012), a fost modificat art. 52 din Codul fiscal. Ca rezultat, a apărut o serie de întrebări ce merită a fi soluţionate, în scopul aplicării adecvate a prevederilor Codului fiscal. La organizaţii necomerciale sînt atribuite organizaţiile înregistrate în conformitate cu legislaţia în vigoare (art. 52 alin. (1) din Codul fiscal). Astfel, în conformitate cu norma citată, sub incidenţa art. 52 din Codul fiscal cad organizaţiile, în legile ce reglementează modul de funcţionare a cărora este prevăzută norma care ar stipula că activitatea acestora nu urmează să genereze venituri, după cum urmează:

Constantin X (soţ) şi Tatiana X (soţia) fiind în proces de divorţ în anul 2009 au decis partajarea bunurilor astfel, că maşina cumpărată în timpul căsătoriei la preţul de 80 mii lei şi înregistrată după soţ să rămînă soţiei, iar apartamentul cumpărat tot în timpul căsătorie la preţul de 700 mii lei şi la care ambii soţi erau coproprietari să rămînă soţului. Prin Hotărîrea instanţei de judecată din noiembrie 2010 prin care s-a stabilit desfacerea căsătoriei şi partajarea averii între soţi, partajarea s-a făcut conform înţelegerii dintre soţi şi anume: automobilul s-a transmis, în urma divorţului, soţiei, iar apartamentul a trecut în proprietatea soţului în întregime. Ce impozit pe venit vor fi obligaţi să achite în cazul în care soţii au înstrăinat activele de capital obţinute în urma divorţului în anul 2012?

Ministerul Finanţelor, în scopul aplicării corecte a legislaţiei fiscale privind impozitul pe venit, pentru cunoştinţă şi călăuză în activitatea cotidiană, comunică următoarele.