Aspectele ce țin de implementarea Legii nr. 28/2016 privind accesul pe proprietăți și utilizarea partajată a infrastructurii asociate rețelelor publice de comunicații electronice au fost discutate în cadrul unei ședințe tehnice a Grupului de lucru nr. 3 al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. La discuții au participat reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANCRETI), ai Asociației Investitorilor Străini și ale companiilor operatori de telefonie mobilă. Evenimentul a fost organizat cu scopul de a evidenția impedimentele, dar și autoritățile care refuză respectarea Legii menționate. În cadrul ședinței au fost abordate aspectele tehnice, precum și cazuri concrete, fiind analizate și posibile soluții pentru a depăși situația creată.

Mâine, 14 iunie 2019, va ieși de sub tipar nr. 192-202 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Pentru anul 2015 Î.S. „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a înregistrat pierderi majore de 105,2 mil. lei, iar pentru 2016 – de 53,2 mil. lei. Informația este inclusă în Raportul auditului performanței sectorului feroviar,efectuat de Curtea de Conturi şi care a fost publicat în Monitorul Oficial din 27 aprilie 2018. Auditul a constatat că, în pofida unor îmbunătățiri constatate, în cadrul întreprinderii nu a fost instituit și implementat în totalitate sistemul de management al calității, orientat spre administrarea eficientă și gestiunea economico-financiară axată pe cost-beneficiu.

Potrivit articolului 30 „Înregistrarea cesiunii părţii sociale” din Legea nr. 135 din 14.06.2007 privind societăţile cu răspundere limitată, partea socială se consideră de drept a dobânditorului de la data înregistrării în Registrul de stat al persoanelor juridice a modificărilor operate în actele de constituire privind înstrăinarea/dobîndirea părţii sociale. Pentru înregistrarea în Registrul de stat al persoanelor juridice a modificărilor operate în actele de constituire privind înstrăinarea/dobândirea părţii sociale, dobânditorul va prezenta la Camera Înregistrării de Stat actul juridic de înstrăinare autentificat notarial.

Abaterile și iregularitățile admise de autoritățile publice locale (APL) din raionul Dubăsari în procesul bugetar 2015-2016 denotă că acestea nu au manifestat o preocupare adecvată în vederea realizării intereselor de dezvoltare economică și socială a teritoriului administrat, se menționează în Raportul auditului conformității. Hotărârea Curții de Conturi cu privire la raportul menționat a fost publicată în Monitorul Oficial din 18 mai curent.

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Două persoane fizice, M. în calitate de debitor și G. în calitate de creditor, au încheiat un contract de împrumut bănesc în sumă de 20 000 euro, pe care M. s-a obligat să-l restituie la 10 mai 2015. Din motiv că debitorul nu și-a executat obligația de restituire a împrumutului în termenul stabilit în contract, G. a depus la 15 iunie 2016 cerere de chemare în judecată împotriva M. și soția acestuia, solicitând încasarea în mod solidar a datoriei și cheltuielilor de judecată. Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat că M. a decedat la 11 mai 2015, iar la 2 noiembrie 2015 a fost deschisă procedura succesorală, fiind depuse declarații de acceptare a succesiunii de către soția, feciorul, fiica și mama defunctului.

Situațiile financiare ale Instituției Publice Naționale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova” pentru anul 2016, care cuprind bilanţul, situaţia de profit şi pierdere, a modificărilor capitalului propriu și a fluxurilor de numerar, precum și notele la situaţiile financiare, au fost auditate de Curtea de Conturi. Raportul auditului financiar privind gestiunea economico-financiară și administrarea patrimoniului de către IPNA Compania „Teleradio-Moldova” pentru exercițiul bugetar 2016 a fost publicat în Monitorul Oficial din 13 aprilie curent. Curtea a identificat un șir de denaturări semnificative. În primul rând, informațiile din situațiile financiare privind unele active imobilizate și circulante au fost denaturate cu circa 43 488,0 mii lei.

Un grup de deputați au elaborat proiectul Codului administrativ al Republicii Moldova. Inițiativa legislativă a fost înregistrată în Parlament la sfârșitul anului trecut. Codul administrativ va fi stucturat în trei părți și va avea menirea de a clarifica principiile, conceptele, etapele procedurii administrative, căile de atac și regimul juridic al actelor, operațiunile și contractele administrative.

Sistemul actual de evidență și raportare a bunurilor imobile este defectuos și nu asigură prezentarea unor informații veridice privind patrimoniul public existent. Aceasta este una din concluziile echipei de audit a Curţii de Conturi, care a analizat conformitatea evidenței, înregistrării și gestionării patrimoniului public, precum și a impozitării bunurilor imobile. Hotărârea autorităţii a fost publicată în Monitorul Oficial din 6 aprilie curent. Procesul de administrare a impozitului pe bunurile imobile nu a asigurat echitatea și transparența fiscală,

Mâine, 12 iulie 2019, va ieși de sub tipar nr. 223–229 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Legea pentru modificarea unor acte legislative (nr. 63, 5 iulie 2019) și Decretul de promulgare a acesteia • Legea pentru modificarea articolului 12 din Legea securității statului nr.618/1995 (nr. 73, 5 iulie 2019) și Decretul de promulgare a acesteia

Creditorii nu vor mai putea să-și exercite dreptul de ipotecă, așa cum o făceau până acum, doar anunțând în scris creditorii datornici. Curtea Constituțională a stabilit că această practică este, de fapt, neconstituțională. Obligatorie înainte de folosirea garanțiilor imobiliare va fi înștiințarea datornicilor prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Curtea de Conturi a realizat o misiune de audit pentru identificarea domeniilor sensibile la riscuri aferente managementului și gestionării resurselor Fondului ecologic naţional, evaluarea metodelor, instrumentelor și mecanismelor aplicate prin prisma eficienței și eficacității repartizării și utilizării resurselor fondului. Verificările auditului au identificat deficiențe majore în gestionarea mijloacelor Fondului ecologic național, care au limitat atingerea obiectivelor propuse în realizarea proiectelor investiționale finanțate din acest fond.

Curtea de Conturi are un nou președinte. În cadrul ședinței din 7 februarie curent — prima ședință plenară a sesiunii de primăvară 2019, deputații au aprobat candidatura lui Marian Lupu în această funcție. Potrivit Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, Președintele instituției este numit prin hotărâre de Parlament pentru un mandat de cinci ani. De asemenea, deputații au votat noii directori ai Consiliului de Administrație al Agenției Națioanale pentru Reglementare în Energetică, aceștia fiind:

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe s-a convocat în anul 2018 în 44 de ședințe, potrivit bilanțului statistic al procesului legislativ pe anul 2018. De asemenea, membrii acestei comisii au prezentat cele mai multe rapoarte și corapoarte la proiectele de legi – 178 la număr. Astfel, pe parcursul anului 2018, cele 10 comisii permanente ale Parlamentului s-au convocat în 339 de ședințe. În sesiunea de primăvară au avut loc 251 de ședințe ale comisiilor parlamentare, în sesiunea de toamnă – 128. Cele mai multe ședințe au fost organizate de Comisia juridică, numiri și imunități – 46 la număr. Comisia securitate națională, apărare și ordine publică – 40, câte 39 de întruniri au desfășurat Comisia protecție socială, sănătate și familie,

Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

SRL ,,F” şi SA ,,C” au depus cerere de chemare în judecată împotriva SA ,,Apă…” cu privire la anularea actelor administrative. În motivarea cererii reclamanții au invocat că, începând cu luna mai 2017, SA ,,Apă…” a adoptat faţă de un număr de circa 100 de agenți economici din mun. Chişinău o poziție discriminatorie şi anticoncurențială de aplicare selectivă a legii la stabilirea tarifelor pentru recepționarea şi preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți. Aceștia au menționat că, în luna aprilie a anului 2017, au recepționat de la SA ,,Apă…” notificările privind rezilierea unilaterală de către SA ,,Apă…” a contractelor de recepționare şi preepurare a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanţi încheiate între SA ,,Apă…” şi reclamanți.

Persoana fizică G. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S. cu privire la rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului cu viciu juridic ascuns, solicitând desfiinţarea cu efect retroactiv a contractului, încasarea de la pârât în beneficiul său a sumei achitate pentru autoturismul vândut cu viciu juridic în sumă de 65 mii lei, a cheltuielilor suportate în rezultatul încheieri contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului în sumă de 2,69 mii lei (achitate ca taxe pentru folosirea drumurilor şi a altor taxe), a sumei de 2,03 mii lei ce constituie taxa de stat şi 3,35 mii lei cheltuieli pentru asistenţă juridică.

Întreprinderea Mixtă ,,N” SRL (în continuare ,,N” SRL) a depus cerere de chemare în judecată înpotriva Agenția Servicii Publice (ASP) și SRL ,,N.T.” (România) cu privire la contestarea actului administrativ, excluderea din componența asociaților și stabilirea unor fapte. În motivarea cererii de chemare în judecată, ,,N” SRL a indicat că, a fost înscrisă în Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, asociații persoanei juridice fiind două persoane fizice (P., cu cota de 47,51% și R., cu cota de 47,50%) și SRL „N.T.” (România) cu cota de 4,99%.

Repartizarea de către factorii de decizie instituționali a resurselor fondului rutier a fost realizată ineficient și netransparent, constată echipa de audit a Curții de Conturi în Raportul auditului performanței privind mijloacele financiare ale fondului rutier, publicat în Monitorul Oficial din 2 martie curent. Auditul a avut drept scop evaluarea eficienței și eficacității în aplicarea mecanismelor existente de către părțile responsabile de exercitarea procesului de formare și utilizare a mijloacelor fondului rutier, precum și determinarea carențelor și impedimentelor care influențează atingerea performanței în domeniu.