În jurisprudență proprirea este definită ca o procedură indirectă care dă posibilitatea creditorului să urmărească sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale ce pot fi urmărite, datorate debitorului de o terţă persoană sau pe care acesta le va datora în viitor în baza unor raporturi juridice, precum şi bunurile mobile asupra cărora a fost aplicat sechestrul în procedura urmăririi mobiliare, deţinute de către terț în numele debitorului. Totodată, art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2019 (în continuare – Legea nr.149) oferă noțiunea de poprire drept procedură prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către a treia persoană, iar recent Curtea Supremă de Justiție s-a expus asupra unor aspecte privind aplicarea instituției popririi în cadrul procesului de insolvabilitate.

Un grup de deputați au elaborat proiectul Codului administrativ al Republicii Moldova. Inițiativa legislativă a fost înregistrată în Parlament la sfârșitul anului trecut. Codul administrativ va fi stucturat în trei părți și va avea menirea de a clarifica principiile, conceptele, etapele procedurii administrative, căile de atac și regimul juridic al actelor, operațiunile și contractele administrative.

Partea I Partea II Partea III Clauze care modifică art. 904 Cod civil (clauza de forță majoră)  

Pentru anul 2015 Î.S. „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a înregistrat pierderi majore de 105,2 mil. lei, iar pentru 2016 – de 53,2 mil. lei. Informația este inclusă în Raportul auditului performanței sectorului feroviar,efectuat de Curtea de Conturi şi care a fost publicat în Monitorul Oficial din 27 aprilie 2018. Auditul a constatat că, în pofida unor îmbunătățiri constatate, în cadrul întreprinderii nu a fost instituit și implementat în totalitate sistemul de management al calității, orientat spre administrarea eficientă și gestiunea economico-financiară axată pe cost-beneficiu.

Abaterile și iregularitățile admise de autoritățile publice locale (APL) din raionul Dubăsari în procesul bugetar 2015-2016 denotă că acestea nu au manifestat o preocupare adecvată în vederea realizării intereselor de dezvoltare economică și socială a teritoriului administrat, se menționează în Raportul auditului conformității. Hotărârea Curții de Conturi cu privire la raportul menționat a fost publicată în Monitorul Oficial din 18 mai curent.

Aspectele ce țin de implementarea Legii nr. 28/2016 privind accesul pe proprietăți și utilizarea partajată a infrastructurii asociate rețelelor publice de comunicații electronice au fost discutate în cadrul unei ședințe tehnice a Grupului de lucru nr. 3 al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. La discuții au participat reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANCRETI), ai Asociației Investitorilor Străini și ale companiilor operatori de telefonie mobilă. Evenimentul a fost organizat cu scopul de a evidenția impedimentele, dar și autoritățile care refuză respectarea Legii menționate. În cadrul ședinței au fost abordate aspectele tehnice, precum și cazuri concrete, fiind analizate și posibile soluții pentru a depăși situația creată.

Conform art. 954 din Codul civil (CC), arvuna este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului și a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în formă autentică dacă legea cere forma autentică pentru actul juridic din care rezultă obligația garantată. În celelalte cazuri, convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris, sub sancțiunea nulității absolute.

Creditorii nu vor mai putea să-și exercite dreptul de ipotecă, așa cum o făceau până acum, doar anunțând în scris creditorii datornici. Curtea Constituțională a stabilit că această practică este, de fapt, neconstituțională. Obligatorie înainte de folosirea garanțiilor imobiliare va fi înștiințarea datornicilor prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Mâine, 14 iunie 2019, va ieși de sub tipar nr. 192-202 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Situațiile financiare ale Instituției Publice Naționale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova” pentru anul 2016, care cuprind bilanţul, situaţia de profit şi pierdere, a modificărilor capitalului propriu și a fluxurilor de numerar, precum și notele la situaţiile financiare, au fost auditate de Curtea de Conturi. Raportul auditului financiar privind gestiunea economico-financiară și administrarea patrimoniului de către IPNA Compania „Teleradio-Moldova” pentru exercițiul bugetar 2016 a fost publicat în Monitorul Oficial din 13 aprilie curent. Curtea a identificat un șir de denaturări semnificative. În primul rând, informațiile din situațiile financiare privind unele active imobilizate și circulante au fost denaturate cu circa 43 488,0 mii lei.

Odată cu declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a RM (în continuare – Comisia) este în drept să emită dispoziții prin care se stabilește un regim special de lucru pentru toate entitățile. Dispozițiile Comisiei sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul RM.

Sistemul actual de evidență și raportare a bunurilor imobile este defectuos și nu asigură prezentarea unor informații veridice privind patrimoniul public existent. Aceasta este una din concluziile echipei de audit a Curţii de Conturi, care a analizat conformitatea evidenței, înregistrării și gestionării patrimoniului public, precum și a impozitării bunurilor imobile. Hotărârea autorităţii a fost publicată în Monitorul Oficial din 6 aprilie curent. Procesul de administrare a impozitului pe bunurile imobile nu a asigurat echitatea și transparența fiscală,

Două persoane fizice, M. în calitate de debitor și G. în calitate de creditor, au încheiat un contract de împrumut bănesc în sumă de 20 000 euro, pe care M. s-a obligat să-l restituie la 10 mai 2015. Din motiv că debitorul nu și-a executat obligația de restituire a împrumutului în termenul stabilit în contract, G. a depus la 15 iunie 2016 cerere de chemare în judecată împotriva M. și soția acestuia, solicitând încasarea în mod solidar a datoriei și cheltuielilor de judecată. Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat că M. a decedat la 11 mai 2015, iar la 2 noiembrie 2015 a fost deschisă procedura succesorală, fiind depuse declarații de acceptare a succesiunii de către soția, feciorul, fiica și mama defunctului.

Curtea de Conturi a realizat o misiune de audit pentru identificarea domeniilor sensibile la riscuri aferente managementului și gestionării resurselor Fondului ecologic naţional, evaluarea metodelor, instrumentelor și mecanismelor aplicate prin prisma eficienței și eficacității repartizării și utilizării resurselor fondului. Verificările auditului au identificat deficiențe majore în gestionarea mijloacelor Fondului ecologic național, care au limitat atingerea obiectivelor propuse în realizarea proiectelor investiționale finanțate din acest fond.

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Mâine, 12 iulie 2019, va ieși de sub tipar nr. 223–229 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Legea pentru modificarea unor acte legislative (nr. 63, 5 iulie 2019) și Decretul de promulgare a acesteia • Legea pentru modificarea articolului 12 din Legea securității statului nr.618/1995 (nr. 73, 5 iulie 2019) și Decretul de promulgare a acesteia

Curtea de Conturi are un nou președinte. În cadrul ședinței din 7 februarie curent — prima ședință plenară a sesiunii de primăvară 2019, deputații au aprobat candidatura lui Marian Lupu în această funcție. Potrivit Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, Președintele instituției este numit prin hotărâre de Parlament pentru un mandat de cinci ani. De asemenea, deputații au votat noii directori ai Consiliului de Administrație al Agenției Națioanale pentru Reglementare în Energetică, aceștia fiind:

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe s-a convocat în anul 2018 în 44 de ședințe, potrivit bilanțului statistic al procesului legislativ pe anul 2018. De asemenea, membrii acestei comisii au prezentat cele mai multe rapoarte și corapoarte la proiectele de legi – 178 la număr. Astfel, pe parcursul anului 2018, cele 10 comisii permanente ale Parlamentului s-au convocat în 339 de ședințe. În sesiunea de primăvară au avut loc 251 de ședințe ale comisiilor parlamentare, în sesiunea de toamnă – 128. Cele mai multe ședințe au fost organizate de Comisia juridică, numiri și imunități – 46 la număr. Comisia securitate națională, apărare și ordine publică – 40, câte 39 de întruniri au desfășurat Comisia protecție socială, sănătate și familie,

Persoana fizică G. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S. cu privire la rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului cu viciu juridic ascuns, solicitând desfiinţarea cu efect retroactiv a contractului, încasarea de la pârât în beneficiul său a sumei achitate pentru autoturismul vândut cu viciu juridic în sumă de 65 mii lei, a cheltuielilor suportate în rezultatul încheieri contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului în sumă de 2,69 mii lei (achitate ca taxe pentru folosirea drumurilor şi a altor taxe), a sumei de 2,03 mii lei ce constituie taxa de stat şi 3,35 mii lei cheltuieli pentru asistenţă juridică.

Repartizarea de către factorii de decizie instituționali a resurselor fondului rutier a fost realizată ineficient și netransparent, constată echipa de audit a Curții de Conturi în Raportul auditului performanței privind mijloacele financiare ale fondului rutier, publicat în Monitorul Oficial din 2 martie curent. Auditul a avut drept scop evaluarea eficienței și eficacității în aplicarea mecanismelor existente de către părțile responsabile de exercitarea procesului de formare și utilizare a mijloacelor fondului rutier, precum și determinarea carențelor și impedimentelor care influențează atingerea performanței în domeniu.