Investiţiile în active materiale pe termen lung în Republica Moldova în anul 20131 Biroul Naţional de Statistică comunică datele precizate privind investiţiile în active materiale pe termen lung pentru anul 2013.

Elvetia va organiza un referendum in urma caruia va decide stabilirea unui venit de baza pentru toti adultii din tara, intr-o incercare de a pune capat inegalitatii financiare care s-a facut resimtita in urma crizei, titreaza Reuters.

Tinerii care trăiesc în vestul Europei sunt mai dezamăgiţi de Europa decât cei din Est, deşi salută libertatea de circulaţie, schimburile culturale sau accesul la informaţii, relatează AFP. În Portugalia, ţară marcată de trei ani de austeritate, euforia iniţială a lăsat loc dezamăgirii, căreia îi cad pradă mai ales tinerii, din ce în ce mai puţin prezenţi la vot. La polul opus, tinerii români, încă sub dictatură în urmă cu 25 de ani, apreciază valorile europene care le-au permis o luptă mai eficientă împotriva corupţiei şi amelioarea nivelului de trai.

Ceva straniu s-a întâmplat, la începutul lunii aprilie, în Nigeria: economia aproape s-a dublat, adunând sute de miliarde de dolari şi ajungând la valori similare celor din Polonia sau Belgia. Economia nigeriană a depăşit-o chiar şi pe cea a Africii de Sud, devenind cea mai puternică de pe întreg continentul african. Miracolul a fost de fapt unul statistic: trecuseră 24 de ani de când Nigeria îşi reînnoise metoda de calcul a produsului intern brut, operaţiune pe care cele mai multe state o derulează la fiecare cinci ani. Când guvernul nigerian, prin oficiul naţional de statistică (NBS), a calculat corect toate bunurile şi serviciile produse în ţară, rezultatul a fost năucitor: 510 miliarde de dolari.

Pentru orice ţară este important să aibă o industrie puternică, arată un studiu al Trezoreriei Franţei, care avertizează că în Hexagon dezindustrializarea este îngrijorătoare deoarece fenomenul avansează mai rapid decât în alte state europene. Analiza contrazice ideea răspândită la scară largă conform căreia dezindustrializarea este o consecinţă naturală a îmbogăţirii unei ţări şi decurge din modernizarea economiei, scrie Les Echos.

Comisia parlamentară pentru economie, buget şi finanţe îl va audia, în cadrul următoarei şedinţe, pe guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu, referitor la situaţia de pe piaţa valutară şi în privinţa devalorizării valutei naţionale.

„Taxele sunt mari, dar străzile sunt curate”, spun cu mândrie cetățenii suedezi, Agenția Fiscală Suedeză fiind una dintre cele mai performante instituții de resort din lume, dar și, în percepția suedezilor, cea mai prietenoasă autoritate a statului. Pornind de la acest succes, al unei administrații fiscale, autoritatea fiscală națională – Serviciul Fiscal de Stat – își propune să atingă o calitate similară, toate eforturile fiind dirijate spre modernizarea și eficientizarea instituției, în beneficiul contribuabililor din Republica Moldova.

Datoria externă a Republicii Moldova constituia, la sfârşitul lui septembrie curent, 6,218 mld. de dolari, majorându-se de la începutul anului cu aproape 235 mil. de dolari, potrivit unui raport al Băncii Naţionale a Moldovei. Cu o populație de 3,5 mil. persoane, datoria externă pe cap de locuitor constituie circa 1766 dolari.

Europa Liberă: E prietenoasă administraţia fiscală pentru cei care fac investiţii? Ion Prisăcaru: „E o situaţie dificilă şi trebuie să recunoaştem că aceasta nu a apărut astăzi, ea s-a creat cu anii. Pur şi simplu, acum a ajuns la momentul critic.” Europa Liberă: E de vină legislaţia? Sunt de vină specialiştii care merg şi fac aceste controale? Pentru că se zice că şi factorul uman ori nu are pregătire suficientă, ori urmăreşte alte scopuri decât să respecte buchia şi spiritul legii, când merge un control. Ion Prisăcaru: „Mai mult. Sunt de vină abordările care au fost faţă de contribuabili, în general, pe parcursul anilor şi mentalitatea noastră care se trage, iarăşi, din trecut. Deoarece agentul economic, mai cu seamă, cei care fac business-ul mic, mijlociu şi mare, erau trataţi, din start, ca nişte infractori. Aceasta a şi condus la situaţia în care am ajuns. De aceea am venit cu un alt mesaj.”

Strategia de dezvoltare a comerţului interior pentru anii 2014-2020 prevede crearea unei infrastructuri comerciale mai bune, produse de calitate la prețuri mai mici și locuri de muncă. Potrivit documentului elaborat de Ministerul Economiei, va fi redus numărul actelor permisive pentru lansarea afacerii în comerț și sunt prevăzute reguli clare în vânzările promoționale. Strategia se referă nu doar la domeniul de comercializare a bunurilor/mărfurilor, dar şi cel al serviciilor: reparaţii, închirieri, curăţare, spălare, alimentaţie publică, cazare, voiaj, etc.

Criza economică globală a impus economiștii teoreticieni și guvernele multor țări să-și revizuiască concepțiile de dezvoltare economică, iar țările nordice le-au atras atenția ca un model fiabil de urmat. Ele au construit state sociale, care, în același timp, au făcut față relativ ușor crizei financiare, declanșate în 2008 în SUA. Moldova nu este o excepție, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat beneficiind de expertiza danezului Peter Menhard, consultant al Misiunii Uniunii Europene la nivel înalt pentru suport în politici (www.euhlpam.org), pe parcursul ultimilor trei ani. Unul din studiile lui Peter Menhard se referă la sistemul fiscal din Danemarca și experiențele ce ar putea fi utile Republicii Moldova. Studiul a fost publicat în ediția din luna martie a.c. a „Moldova Economic Trends”.

Miercuri, 30 octombrie, a avut loc Conferinţa de închidere a proiectului Twinning „Consolidarea managementului financiar public în Republica Moldova”.

Astăzi, 29 noiembrie 2013, leul moldovenesc împlinește 20 de ani de la fondarea sa. Leul moldovenesc este moneda națională a Republicii Moldova și este compus din 100 de subunități care se numesc bani, iar codul internațional prin care este descris valuta este ISO 4217 MDL. La moment MDL se divide în 9 tipuri de bancnote și în 4 tipuri de monede.

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

Petiţiile sunt o formă democratică de comunicare între cetăţean şi autoritate, deseori cererea sau scrisoarea fiind ultima soluţie pentru cel neîndreptăţit. Atît Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS), cît şi inspectoratele fiscale de stat teritoriale sunt „bombardate” zilnic cu zeci de cereri, sesizări, sugestii şi reclamaţii, multe fiind însă anonime.