Suma neachitată a obligației fiscale în cuantum de până la 100 de lei nu va fi considerată restanță la bugetul de stat în cazul radierii gospodăriilor țărănești (de fermier) inactive.

Deținătorii drepturilor asupra platformelor electronice de management a serviciilor de transport în regim de taxi vor fi obligați să se înregistreze ca persoane cu statut juridic pe teritoriul Republicii Moldova.

Amintim contribuabililor că la 31 martie expiră termenul de achitare a primei de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă cu reducerile prevăzute de legislația în vigoare. Compania Națională de Asigurări medicale vine cu răspunsul la 10 întrebări utile pentru persoanele obligate să se asigure în mod individual în anul 2021.   1. Cine are obligaţia de a achita prima de asigurare în sumă fixă?   În sistemul AOAM asiguratul este persoana fizică obligată prin lege să asigure riscul propriu de a se îmbolnăvi, care face parte din următoarele categorii de plătitori:

Constatarea încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, precum și aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea legislației din acest domeniu vor fi reglementate printr-o lege specială, proiectul acesteia fiind votat de Parlament în lectură finală. Prevederile actului se vor aplica faptelor, inclusiv acțiunilor sau inacțiunilor săvârșite pe teritoriul Republicii Moldova ce au scopul încălcarea legislației cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanțării terorismului.

Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 17 martie, în lectura a doua, proiectul de lege pentru stimularea comerțului electronic, ce conține modificări în mai multe acte normative. Astfel, modificările vizează următoarele legi:

În ședința de ieri, 16 decembrie, Parlamentul a aprobat, cu 56 de voturi, în a doua lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce ține de Politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul conține modificări la 43 de legi, acestea având ca obiectiv ajustarea legislației bugetar-fiscale și vamale la evoluția proceselor economice și sociale, consolidarea capacităților instituțiilor statului la colectarea veniturilor bugetare și eficientizării administrării fiscale și vamale, precum și susținerii mediului de afaceri în scopul dezvoltării economice sustenabile a țării.

Guvernul a susținut în cadrul ședinței de astăzi, 17 aprilie 2020, proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative. Acesta a fost elaborat de Ministerul Finanțelor ca urmare a declarării de către Curea constituțională a Legii nr. 56 neconstituționale pe motivul nerespectării procedurii de asumare a răspunderii de către Executiv. Actualul proiect urmează a fi dezbătut și aprobat de Parlament, prevede crearea unui cadru juridic axat pe implementarea unor măsuri de susținere a întreprinderilor în contextul situației epidemiologice și diminuării efectelor acesteia asupra economiei naționale ca instrumente de suport bazate pe subvenționarea cheltuielilor suportate de întreprinderi în procesul de identificare a resurselor financiare pentru onorarea obligațiilor salariale față de angajați, obligațiilor comerciale și necesității de mijloace circulante etc.

Agenții economici care sunt înregistrați în SIA MD (Sistemul Informațional Automatizat „Managementul Deșeurilor”) ar putea beneficia de o scutire de taxa pentru ambalaje, egală cu raportul dintre cantitatea de deșeuri valorificate și cantitatea de deșeuri care corespunde obiectivului de valorificare conform anexei nr. 2 din HG nr.561/2020, înmulțit cu taxa pe ambalaje.

În cadrul ședinței plenare din 7 iulie Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul modificărilor la Legea nr. 241/2022 privind Fondul de reducere a vulnerabilității energetice care prevede suplinirea listei categoriilor de vulnerabilitate energetică cu două categorii noi

Decizia privind alinierea Republicii Moldova la măsurile restrictive internaționale, instituite prin acte ale Uniunii Europene se vor adopta de către Ministerul Afacerilor Externe după consultarea prim-ministrului și a autorităților și instituțiilor publice competente

Parlamentul a aprobat, în ședința de astăzi, 9 iunie, proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2023, în prima lectură. Conform proiectului, veniturile și cheltuielile bugetului de stat se propun a fi majorate cu 1,406 mld. lei. Respectiv, veniturile se vor majora până la 66,274 mld. lei, iar cheltuielile – până la 84,602 mld. lei.

În ședința de joi a Parlamentului Guvernul a prezentat pachetul de inițiative legislative aprobat prin asumare de răspundere în fața Parlamentului. Acestea urmează să intre automat în vigoare în cazul în care timp de 72 de ore inițiativele nu vor fi contestate.  Amintim, Executivul și-a asumat răspunderea pentru patru proiecte de legi.    La prezentarea proiectelor în Parlament Ion Chicu a menționat că modificările operate la Legea privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar sunt determinate de necesitatea stimulării financiare a personalului medical implicat în combaterea COVID-19. Potrivit documentului, salariile vor fi majorate de două ori, în etape: la prima etapă – cu 30% (de la 1 septembrie 2020), cu încă 30% – de la 1 ianuarie 2021 și cu încă 40% în prima jumătate a anului următor. De majorarea salariilor vor beneficia circa 4,5 mii de angajați din domeniul sănătății.

Parlamentul, în cadrul ședinței plenare din 29 februarie anul curent, a aprobat în a doua lectură proiectul Legii cu privire la decontările în numerar, prevederile căreia se vor aplica din 1 ianuarie anul 2025.

Societatea cu răspundere limitată (SRL) va distribui profitul net și plăti dividende anuale sau intermediare (trimestriale sau semestriale). Plata dividendelor intermediare se va efectua în temeiul situațiilor financiare interimare din care rezultă suficiența fondurilor disponibile. Cuantumul dividendelor anuale/intermediare nu va putea depăși cuantumul profitului net de la sfârșitul perioadei

Legea nr. 214/2024 publicată în Monitorul Oficial din 15 august anul curent are ca scop alinierea legislației naționale la standardele internaționale și îmbunătățirea transparenței și conformității fiscale. În articolul de mai jos, vom analiza principalele modificări în domeniul prețurilor de transfer aduse de această lege, data intrării în vigoare și impactul potențial asupra companiilor.

Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 22 iunie, un proiect de modificare a Codului muncii, Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale și Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații sociale.

Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor aprobate, obiect al parteneriatului public-privat (PPP) nu vor putea fi întreprinderile de stat/municipale sau societățile comerciale din profitul net al cărora pot fi acoperite cel mult 30% din investiții planificate pentru realizarea contractului de PPP. S-a optat pentru selectarea obiectelor date drept nepasibile expunerii PPP, din motivul că în cazul în care acestea înregistrează profit, au o creștere economică favorabilă, deci, în condițiile unui management eficient pot fi modernizate de sine stătător, dar și pot genera venituri în bugetul de stat, managementul întreprinderii urmând să răspundă pentru eșecurile economice care puteau fi previzibile, utilizarea irațională a resurselor financiare etc.

Examinarea și constatarea necesității atribuirii statutului de monopol fiscal pentru anumite activități economice se realizează la inițiativa membrilor Comisiei

Inspectorul de muncă cu atribuții în domeniul securității și sănătății în muncă, în cazul constatării unui pericol iminent de accidentare, va fi în drept să dispună sistarea funcționării (inclusiv prin sigilare, cu indicarea în procesul-verbal de control) a atelierelor,  halelor,  secțiilor, a altor subdiviziuni ale entității, sistarea exploatării clădirilor, a edificiilor și a echipamentelor tehnice, precum și a lucrărilor și proceselor tehnologice. Ridicarea măsurii de sistare va putea fi efectuată de către inspectorul care a dispus-o sau de către un alt inspector împuternicit de către directorul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), sau de către instanța de judecată și doar după ce angajatorul face dovada lichidării circumstanțelor pentru care a fost aplicată sistarea.

În cadrul ședinței plenare din 26 aprilie anul curent, Parlamentul a aprobat în a doua lectură proiectul cu privire la modificarea Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) care prevede excluderea actului de achiziţie a serviciilor de locaţiune