SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

La data de 25 februarie 2022 în MO Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr.27 din 21 februarie 2022 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr.150 din 05 septembrie 2018, prin care au fost operate unele modificări la formularul „Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18)”.   Documentul a fost elaborat în scopul de a aduce în concordanță prevederile formularului menționat cu completările operate la Codul fiscal prin Legea  nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, potrivit cărora din 1 ianuarie 2021 veniturile specificate la art.71 lit.n) şi o) ale persoanelor fizice nerezidente urmează a fi supuse impozitării la sursa de plată în modul prevăzut la art.88, fără dreptul la deduceri şi/sau scutiri aferente acestor venituri,

Angajatorul oferă angajaților săi abonamente la sala de sport. Aceste plăți vor fi calificate ca facilități impozabile? Vor fi admise spre deducere în scopuri fiscale? Potrivit art. 19 lit. a) din Codul fiscal (CF), plățile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale reprezintă facilitățile impozabile acordate de angajator.

 În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (5) din Codul fiscal, veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător (bloggerul/vloggerul/influencerul), obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, sunt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a) din Codul fiscal.

Munca în schimburi (în continuare - în ture) este des întâlnită în sectoare precum securitate, sănătate, transport, producție, etc. Organizarea corectă a acestui regim este o provocare pentru angajatori și specialiștii în resurse umane, întrucât trebuie respectate strict prevederile Codului

Proiectul modificărilor la un șir de Hotărâri de Guvernului ce țin de implementarea politicii fiscale și vamale, elaborat de Ministerul Finanțelor în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 356/2022 (politica vamală și fiscal pentru anul 2023), intrate în vigoare din 1 ianuarie anul curent, a fost inclus pe ordinea de zi a ultimei ședințe ale secretarilor generali de stat.

Suntem o întreprindere înregistrată în calitate de rezident al Parcului IT și achităm lunar impozitul unic, în componența căruia se conține și impozitul pe venit din salariu. Recent am încheiat un contract civil de prestarea a serviciilor cu o persoană fizică terță. Suntem obligați să reținem impozitul pe venit la sursa de plată din venitul care se va achita persoanei menționate, dacă achităm impozitul unic? În cazul în care urmează să reținem impozitul pe venit la sursa de plată, care este modul de calculare, achitare și  declarare a acestuia și la ce clasificație economică urmează să achităm acest impozit?  

Lucrătorii medicali trebuie să-şi dezvolte şi perfecţioneze continuu cunoştinţele şi abilităţile profesionale pe parcursul întregii activităţi. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate personalului medico-sanitar. Durata redusă a timpului de muncă pentru personalul medico-sanitar nu mai mult de

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

Data de 25 martie 2024 este termenul limită de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției - forma DAJ17 aferent perioadei fiscale 2023. Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 10/1 al Titlului II din CF.

La 1 aprilie 2025 intră în vigoare Legea nr. 34 din 29 februarie 2024 cu privire la efectuarea decontărilor în numerar. În acest sens, vă propunem un articol referitor la noile reglementări ce urmează a fi aplicate, publicat anterior în ediția electronică. Dezvoltările și inovațiile în domeniul IT au facilitat și au permis regândirea unor serii de procese, inclusiv a celor economice și financiare.

Compania a concediat salariatul pentru lipsa nemotivată de la serviciu. Salariatul nu s-a prezentat să ridice salariul și concediul nefolosit, iar card bancar/cont bancar salariatul nu deține.

Unul dintre angajații întreprinderii în baza cererii în formă scrisă a solicitat acordarea concediului paternal. La revenirea din concediul paternal, a prezentat un certificat medical pentru o boală obișnuită care confirmă că o parte din zilele de aflare în concediul medical se suprapuneau cu perioada de aflare în concediul paternal. Poate beneficia angajatul concomitent de indemnizația paternală precum şi de indemnizația de incapacitate temporară de muncă, inclusiv din mijloacele angajatorului?

Procedurile privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă ar putea fi modificate. Autoritățile propun pentru consultare publică proiectul hotărârii Executivului cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1276/2018.   Astfel, va fi prevăzută a nouă procedură – de subvenționare a cheltuielilor de transport pentru persoanele cu dizabilități accentuate sau severe din rândul șomerilor care se angajează în câmpul muncii. Această subvenție se va acorda pentru acoperirea cheltuielilor de transport a persoanelor menționate, care se angajează pe o perioadă nedeterminată sau determinată la un loc de muncă propus de

Din 1 ianuarie 2023, se stabilește salariul minim pe ţară în cuantum de 4 mii lei lunar pentru un program complet de lucru de 169 de ore (în medie pe lună), ceea ce reprezintă 23,67 lei pe oră. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea pct. 1 din HG nr. 670/2022 a fost elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 17 noiembrie anul curent.

La unitate sunt contracte individuale de muncă încheiate cu salariatii de peste 10-15 ani. Aceste contracte au fost de mai multe ori modificate prin acorduri suplimentare. La moment conducătorul unitatii a decis să modifice toate contractele de muncă prin încheierea

În conformitate cu art.23 alin.(2) din Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare

În Monitorul Oficial de astăzi, 24 decembrie, au fost publicate legile bugetare pentru anul 2022. Astfel, potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2022 (nr. 205 din 6 decembrie 2021) veniturile bugetului de stat vor constitui 50 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar  deficitul bugetar va atinge 15,1 mld. lei.   Potrivit documentului, la situația din 31 decembrie 2022 datoria de stat internă nu va depăşi 39575,3 mil.  lei, iar datoria de stat externă – 63735,8 mil. lei (echivalentul a $ 3317,8 mil.).

Am ieşit la pensie în anul 2018, luna noiembrie, şi am lucrat mai mult de doi ani după ieşirea la pensie dar, în unele luni am activat în bază de contract de prestare a serviciilor. Voi avea dreptul la reexaminarea pensiei în cazul în care nu am lucrat doi ani consecutivi? Se includ în stagiul de cotizare perioadele în care persoanele activează pe bază de contract de prestare a serviciilor?

Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile pentru studiile profesionale/de perfecţionare profesională, suportate în folosul angajaţilor pe parcursul perioadei fiscale, cu condiţia că asemenea cheltuieli sunt suportate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător şi că se ţine cont de necesitatea acestor studii/perfecţionări pentru categoria şi specificul de activitate a angajaţilor.