Pentru accesul pe proprietățile publice ale unităților administrativ-teritoriale, autoritățile administrației publice locale pot stabili, după caz, impozite/taxe suplimentare față de cele ce rezultă din contractele încheiate între părți. Prevederea este inclusă în proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, vorba fiind despre Legea nr.28/2016 privind accesul pe proprietăți și utilizarea partajată a infrastructurii asociate rețelelor publice de comunicații electronice, Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică și Legea nr.36/2016 comunicațiilor poștale. Din prevederile acestora se propune a fi excluse noțiunile de transmitere cu titlu gratuit a terenurilor proprietate publică a statului și a unităţilor administrativ-teritoriale în folosinţă operatorilor pentru efectuarea lucrărilor sau prestarea serviciilor.

În Monitorul Oficial din 21 septembrie curent a fost publicată Hotărârea pentru aprobarea Regulamentelor-tip privind organizarea şi desfăşurarea activităţii în domeniul jocurilor de noroc ce constituie monopol de stat. Astfel, prin această hotărâre au fost aprobate următoarele acte: Regulamentul privind organizarea și desfășurarea loteriilor

Guvernul a realizat în anul precedent 66% din acțiunile planificate, 30% din acțiuni se află în curs de realizare, iar alte 4% nu au fost realizate, principala cauză fiind situația epidemiologică provocată de virusul SARS-Cov-2, comunică Cancelaria de Stat. Domeniile prioritare de acțiune au vizat protecția socială și ocrotirea sănătății cetățenilor, dezvoltarea unei economii durabile, îmbunătățirea sistemului sanitar și educațional, asigurarea ordinii publice, managementul eficient al finanțelor publice etc.

În sensul art. 11 din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997), valoarea în vamă a mărfurilor importate constituie valoarea de tranzacție, respectiv prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri atunci când acestea sunt „vândute pentru export în Republica Moldova”.

Tot mai multe autorități și instituții publice bugetare din țară aleg să asigure evidența contabilă și raportarea financiară în format electronic cu utilizarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP 1C) elaborat și dezvoltat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF). Conform situației din 1 martie curent, numărul entităților publice care utilizează acest sistem a atins cifra de 772, dintre care 630 sunt deservite de specialiștii CTIF și 142 – de companiile IT partenere cu care instituția a încheiat contracte cu privire la mentenanța SIIECAP 1C.

Agenţii economici și instituțiile din raioanele de est ale Republicii Moldova care vor efectua procedurile de vămuire a mărfurilor, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal, vor beneficia de dreptul efectuării acestora fără perceperea drepturilor de import sau export, fără aplicarea măsurilor de politică economică, prohibiţiilor până la 31 decembrie 2021, cu condiţia rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de către organele constituţionale.   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului nr.960/2017 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 109 din 9 iunie 2017 privind unele măsuri de control la trecerea frontierei, de control vamal și privind asigurarea regimului fiscal

Art. 234 alin. (2) din Codul fiscal (CF) prevede că contribuabilul nu poate beneficia de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate dacă comite repetat, în decurs de 6 luni consecutive, încălcările fiscale1,2 prevăzute la art. 254 și 2541. Când se consideră ca fiind comise pentru prima oară încălcările menționate – data actului de control sau data emiterii deciziei asupra cazului de încălcare a legislației? Restricția dată se răsfrânge și asupra altor încălcări fiscale prevăzute de CF sau doar pentru încălcările prevăzute la art. 254 (amendă pentru încălcarea regulilor de utilizare a mașinii de casă şi de control) și 2541 (amendă pentru nerespectarea reglementărilor din domeniul transporturilor auto de călători și pentru neeliberarea biletelor de călătorie)?

Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;

 Potrivit art. 3 alin. (4) și (8) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93/1998, în relațiile de drept civil, titularul patentei acționează în numele său și nu este în drept să angajeze lucrători pentru desfășurarea activității de întreprinzător specificate în patentă.  

Lista genurilor de activitate desfăşurate în parcurile IT este extinsă, iar rezidenţii parcului au obligaţia să țină contabilitatea, să întocmească și să prezinte situații financiare. Legea nr. 181 pentru modificarea și completarea unor acte legislative din 5 iulie 2018 a fost publicată în MO. Aceasta prevede completarea art.8 din Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei cu următoarele activităţi, desfăşirate conform CAEM rev.2 şi, din 20 iulie curent, CSPM rev. 2:

Mâine, 02 august 2019, va ieși de sub tipar nr. 246-248 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

În contextul recepționării, în ultima perioadă, de către entități a ajutoarelor umanitare, apar tot mai multe întrebări privind modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate. Astfel, în ediția din aprilie a P.P. ”Monitorul Fiscal fisc.md” venim cu detalii ce țin de modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare de către entitățile la autonomie financiară, elaborat de Lidia Foalea și publicat în rubrica Contabilitate practică.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.

La momentul depunerii cererilor de participare sau a ofertelor în cazul achizițiilor publice se va depune și Documentul unic de achiziții european (DUAE). Acesta este o declarație pe propria răspundere actualizată, ca dovadă preliminară, în locul certificatelor eliberate de către autoritățile publice, ce confirmă că operatorul economic îndeplinește anumite condiții. În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce prevede modificarea și completarea Legii privind achizițiile publice, elaborat cu scopul armonizării cadrului normativ național la acquis-ul comunitar.

Centrul de instruire în finanțe din cadrul  Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” a organizat și desfășurat, pe parcursul anului 2020, cursuri de instruire pentru angajații Instituției, cât și cursuri/seminare de instruire pentru contribuabili. Domeniile cursurilor vizate țin direct de profilul Centrului, respectiv de activitatea finanțelor publice, fiscală, vamală, după cum urmează:

Autoritățile au elaborat și propun pentru consultări publice un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a Administrației Moldova IT Park, precum și a Regulamentului de înregistrare a rezidenților parcului, aprobate prin HG nr.1144/2017. Proiectul are ca scop simplificarea mecanismului de organizare și funcționare a Parcului, precum și facilitarea interacțiunii dintre Administrația Parcului și rezidenții acestuia.

Agentul economic rezident vinde o parte din capitalul social deținut într-o companie aflată în afara Republicii Moldova. În acest caz apare obligativitatea de a asigura repatrierea mijloacelor bănești rezultate în urma tranzacției respective și care este termenul de repatriere?   Art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 1466/1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacțiile economice externe stabilește că, în cazul altor tranzacții economice externe care nu sunt specificate expres la articolul dat,

Potrivit art. 4 alin. (5) din Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII/1997, operaţiunile de import-export efectuate de către agenții economici aflați pe teritoriul RM care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar se scutesc de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale în modul aprobat de Guvern.

Politica fiscală și vamală pentru anul 2021 publicată în Monitorul Oficial din 22 decembrie curent, prevede permiterea la deducere a sumei TVA aferentă mărfurilor procurate care, în procesul activității de întreprinzător, au fost distruse ca urmare a calamităților naturale.   Astfel, art. 102 din Codul fiscal se completează cu un alineat (81), potrivit căruia suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pentru mărfurile procurate, precum și pentru mărfurile și serviciile procurate care au fost utilizate la fabricarea mărfurilor care în procesul activităţii de întreprinzător au fost distruse ca urmare a calamităților naturale, se vor deduce în condițiile în care aceste situații vor fi demonstrate și confirmate.

În conformitate cu prevederile art. 176 alin. (1) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor cînd legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului se face în modul şi în termenele stabilite la art. 175 numai dacă acesta nu are restanţe.         Conform alin. (21) din articolului menționat, persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător vor depune cererea privind restituirea impozitului pe venit plătit în plus începând cu 1 iunie – pentru cele prezentate în mod electronic şi 1 iulie a anului ulterior celui pentru care se solicită restituirea – pentru cele prezentate pe suport de hârtie, cu excepţia cazului în care persoana fizică intenţionează să îşi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova.