În contextul dezbaterilor din ultima perioadă la tema indemnizaţiilor de maternitate şi pentru creşterea copilului, Casa Naţională de Asigurări Sociale, informează că, indemnizaţiile de maternitate stabilite în anul curent sînt în continuă creştere. Potrivit Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 03.02.2005, modificat şi completat prin Hotărîrea Guvernului nr.1034 din 20.12.2013, începînd cu 1 ianuarie 2014, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi structurile teritoriale ale acesteia au preluat stabilirea, plata şi evidenţa indemnizaţiilor de maternitate pentru concediile de maternitate care au început de la 01.01.2014.

Creşterea economică peste aşteptări de anul trecut nu s-a reflectat şi într-o redresare a pieţei muncii: salariile au fost majorate nesemnificativ, numărul de angajaţi din economie a crescut doar cu 50.000 de persoane (până la 4,36 milioane de persoane în ianuarie 2014), iar şomajul a rămas la un nivel de peste 7%. Companiile au făcut 35.000 de noi angajări în ianuarie 2014, „soldul“ salariaţilor din economie la începutul acestui an fiind de 4,36 de milioane de persoane, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Cele mai mari 30 de bănci din Europa în funcţie de capitalizare au renunţat anul trecut la 80.000 de angajaţi, reprezentând 3,5% din total, iar o revenire a numărului de locuri de muncă la nivelul anterior crizei pare puţin probabilă, în pofida recuperării economice din regiune. Declinul veniturilor, pierderile şi nevoia de a convinge autorităţile de reglementare că nu mai sunt instituţii de credit atât de mari încât dacă au probleme să pună în pericol sistemul financiar au determinat băncile să-şi reducă semnificativ operaţiunile începând din 2008, când colapsul Lehman Brothers a declanşat criza financiară globală.

Göteborg, a doilea oraş ca mărime din Suedia, una dintre ţările cu cel mai ridicat nivel de trai din Europa, va testa ziua de lucru cu şase ore în loc de opt în ambiţia de a crea mai multe locuri de muncă şi de a avea amgajaţi mai sănătoşi, scrie Le Monde. „Vrem să arătăm beneficiile reducerii pro­gramului de lucru“, spune Mats Pilhem, vice­primarul Göteborgului şi membru al Par­tidului de Stânga, formaţiunea care a iniţiat proiectul.

Elveţienii vor vota în cadrul unui referendum privind crearea celui mai mare salariu minim din lume, în valoare de 22 de franci elveţieni (18,11 euro) pe oră sau 4.000 de franci elveţieni (3.293 de euro) pe lună, situaţie care ar putea conduce la concediri din partea angajatorilor care nu îşi permit un nivel al salariilor atât de ridicat, scrie Bloomberg. Angajatorii susţin că aproape 90% din angajaţii din Elveţia câştigă deja mai mult, iar stabilirea unui prag al salariului minim va duce la creşterea salariilor în întreaga economie.

Astăzi în Republica Moldova nu există concediu paternal plătit acordat taților la nașterea copilului, deși acest concediu este o practică frecvent întâlnită în Uniunea Europeană. În prezent, există o inițiativă legislativă aprobată de Guvern a Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, care include propuneri de modificări ale Codului Muncii; aceasta inițiativă este acum transmisă spre examinare Parlamentului.

În ce mod se vor impozita plăţile date? Va avea dreptul angajatul să beneficieze de scutiri suplimentare, dat fiind faptul că în timpul cît a fost concediat a obţinut dreptul la scutirea pentru persoana întreţinută? Potrivit art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Hotărîrea Guvernului „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului şi a formularelor ce atestă reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată” nr. 10 din 19.01.2010.

Contractul individual de muncă poate înceta la iniţiativa uneia dintre părţi. Desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă, încheiat pe durată nedeterminată, se admite în cazul refuzului salariatului de a fi transferat la o altă muncă pentru motive de sănătate, în baza dispoziţiilor art. 86, alin. (1), lit. x) din Codul Muncii. Reamintim că, în anul 2013 persoanele fizice rezidente au dreptul la scutire personală în mărime de 9 120 lei.

Rata șomajului în Germania a crescut în luna noiembrie la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani și jumătate, a anunțat joi Agenția federală pentru ocuparea forței de muncă, transmit Bloomberg și Reuters. Datele vin după ce acordul de coaliție încheiat miercuri de conservatorii cancelarului german Angela Merkel cu Partidul Social-Democrat (SPD) prevede introducerea salariului minim interprofesional de 8,50 euro pe oră. Confederația Industriei Germane (BDI) a avertizat că acest acord pune în pericol economia germană și ar putea duce la concedieri.

Băncile din Grecia închid în fiecare zi lucrătoare 2 — 3 filiale, deoarece creditorii locali trebuie să-și înjumătățească mărimea comparativ cu perioada de dinaintea crizei financiare, potrivit unei analize a site-ului ekathimerini.com. Din 2010 și până în 2012, băncile și-au redus cu 300 numărul de filiale și cu 5.000 numărul de angajați. Ca rezultat, la sfârșitul anului trecut, în sectorul bancar elen erau 3.453 de sucursale și 54.751 de angajați.

După două luni de declin, indicele privind încrederea în economia Greciei realizat de Fundaţia pentru Cercetare Economică şi Industrială (IOBE) arată o redresare în septembrie, datorită îmbunătăţirii semnificative în sectorul industriei şi în cel al construcţiilor, transmite site-ul ekathimerini.com.

Cel mai mare sindicat din Grecia a avertizat joi că se aşteaptă ca şomajul să rămână mai ridicat decât la nivelul de dinaintea crizei pentru încă 20 de ani şi a cerut ca creditorii internaţionali de salvare să permită guvernului să anuleze reducerile de salarii minime impuse anul trecut.

Pe data de 12 februarie 2011, salariatul întreprinderii „X” a fost concediat. În urma examinării cererii depuse de către acesta în instanţa de judecată, pe data de 17 iunie 2011 a fost emisă o hotarîre, prin care s-a decis că salariatul a fost concediat nelegitim, iar angajatorul este obligat să-l restabilească la serviciu şi să-i achite salariul pentru perioada în care s-a aflat în concediu forţat. În ce mod se vor impozita plăţile date? Va avea dreptul angajatul să beneficieze de scutiri suplimentare, dat fiind faptul că în timpul cît a fost concediat a obţinut dreptul la scutirea pentru persoana întreţinută? Potrivit art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi faciÎntrebărilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Hotărîrea Guvernului „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului şi a formularelor ce atestă reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată” nr. 10 din 19.01.2010.

Petiţiile sunt o formă democratică de comunicare între cetăţean şi autoritate, deseori cererea sau scrisoarea fiind ultima soluţie pentru cel neîndreptăţit. Atît Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS), cît şi inspectoratele fiscale de stat teritoriale sunt „bombardate” zilnic cu zeci de cereri, sesizări, sugestii şi reclamaţii, multe fiind însă anonime.

IFS teritoriale Direcţia administrarea contribuabililor mari pectoratul Fiscal Principal de Stat, pentru călăuză în activitate, aduce la cunoştinţă unele aspecte ce ţin de plata de către angajatori a 25% din salariul net al persoanelor care sunt în drept de a înlocui serviciul militar în termen cu serviciul civil (de alternativă).

La aplicarea legislaţiei fiscale, la fel ca şi a oricărei legislaţii ce afectează interesele cetăţenilor şi altor particulari, este necesar să fie respectată proporţionalitatea dintre interesele publice (în cazul dat colectarea veniturilor la buget) şi interesele private (cetăţeanul trebuie să se simtă confortabil şi nu trebuie să se simtă discriminat, în raport cu persoanele aflate în condiţii similare ori să simtă atitudine ostilă sau indiferentă din partea oricăror autorităţi publice). Practica, în special internaţională, demonstrează că succesul unei administrări fiscale depinde foarte mult de atitudinea corectă şi binevoitoare faţă de contribuabil, cu asigurarea inevitabilităţii răspunderii (în special faţă de contribuabilii care comit evaziuni fiscale în proporţii deosebit de mari).