Principalele prevederi ale proiectului de lege ce se referă la politica fiscală și vamală 2024 au fost discutate în cadrul unei ședințe organizate de Ministerul Finanțelor, la care au participat, inclusiv, conducerea Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal.

Subvențiile și indemnizațiile acordate pentru promovarea angajării șomerilor de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ar putea fi considerate venituri neimpozabile, fiind propusă completarea în acest sens art. 20 din Codul fiscal (Surse de venit neimpozabile).   Autoritățile propun pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, scopul acestuia fiind eliminarea lacunelor constatate în procesul implementării Legii nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj.

Monopol fiscal este statutul atribuit de Guvern unei întreprinderi sau grupului de întreprinderi pentru a desfășura în exclusivitate o activitate economică aferentă unor bunuri, servicii, grup de bunuri sau grup de servicii, prevede proiectul completărilor la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi elaborat de Ministerul Economiei și examinat de secretarii de stat în cadrul ședinței desfășurate pe data de 5 mai. Astfel, în condițiile aprobării documentului în redacția propusă, Legea nr. 845/1992 va fi completată cu cap. VI2 –„Întreprinderea cu statut de monopol fiscal”.   Conform proiectului, statutul de monopol fiscal poată fi atribuit doar întreprinderii

În luna august 2021 deficitul balanței comerciale a constituit $338,9 mil., fiind cu $17,9 mil. sau 5,6% mai mare față de nivelul înregistrat în luna iulie 2021, majorându-se cu $69,2 mil. (+25,7%) comparativ cu perioada de referință din anul 2020.   Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea, în ianuarie-august 2021, a unui deficit al balanței comerciale în valoare de circa $2,6 mld., sau cu $796,1 mil. mai mult comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din anul 2020.

Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) cu articolul ce are drept scop combaterea practicilor comerciale neloiale (PCN). Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat și, după cum afirmă autorii, a fost elaborat în baza Directivei (UE) și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (Directiva).   Studiile realizate au demonstrat că PCN-urile apar frecvent în lanțul de aprovizionare cu alimente și că acestea pot fi dăunătoare în principal întreprinzătorilor mai mici, precum ar fi producătorii agricoli și IMM-urile procesatoare de produse alimentare.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public. În acest articol ne vom expune asupra cadrului normativ și a particularităților de contabilizare de către autoritățile și

Republica Moldova va prelua de la Macedonia de Nord președinția în cadrul Acordului de Liber Schimb Central-European (CEFTA), comunică Ministerul Economiei al RM. Amintim, țările membre ale CEFTA sunt Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia și UNMIK Kosovo, care s-au reunit la Skopje în cadrul conferinței „CEFTA – 15 ani de comerț”.   La implementarea Planului comun de acțiune pentru piața regională, CEFTA și-a concentrat eforturile asupra promovării liberei circulații a mărfurilor și serviciilor în regiune. Împreună cu Comisia Europeană și Consiliul de Cooperare Regională, au fost efectuați pași importanți în apropierea regiunii de piața unică a UE.

Întreprinderea procură mărfuri din Transnistria, achitând TVA la vamă (punct vamal intern). Se completează declarația TVA, dar nu constituie import.

În primele 9 luni ale anului curent din țara noastră au fost exportate mărfuri în sumă de $2103,3 mil., sporind cu 21% comparativ cu perioada similară din anul 2020, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit circa $1,5 mld. (75,1% din total exporturi), fiind în creștere cu 19,2% față de perioada similară din anul 2020, reexporturile de mărfuri străine au însumat $523,4 mil. (24,9%), sporind cu 27,1%, reexporturile de mărfuri după prelucrare (inclusiv îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, cabluri coaxiale,

Speță: ONG înregistrat în Republica Moldova, nu este plătitor TVA și nu au efectuat până în prezent nici o vânzare. Realizează doar proiecte finanțate 100% de către Japonia. În anul 2024 se planifică să se realizeze un proiect

Parlamentul a aprobat în prima lectură astăzi, 25 noiembrie, proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. Documentul conține modificări în 13 acte legislative, inclusiv Codul fiscal, Legea fondului rutier, Codul vamal, Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, Legea Fondului de susținere a populației etc.   Astfel, în anul viitor cuantumul scutirii personale se majorează de la 25,2 mii la 27 mii lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute va crește de la 4,5 mii lei la 9 mii lei.

La mijloc de toamnă marcăm o frumoasă sărbătoare – Hramul Oraşului Chişinău, oraș în care mulți dintre noi s-au născut, iar la o parte dintre noi a devenit, între timp,  a doua casă!     Stimați chișinăuieni!  Cu prilejul Hramului orașului, Publicaţia Periodică „Monitorul fiscal fisc.MD” vă transmite cele mai sincere şi calde urări de bine, sănătate şi prosperitate! Fie ca în casele Dumneavoastră să domnească oricând armonia, pacea și buna înțelegere!

Guvernul a votat proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea subvențiilor în avans pentru dezvoltarea locală prin implementarea Programului LEADER, prin care au fost stabilite condițiile și procedura de verificare, examinare, selectare, aprobare și acordare a subvențiilor, de implementare și monitorizare a măsurii de sprijin financiar pentru funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) și a măsurii de susținere a implementării strategiilor de dezvoltare locală.   Conform documentului, strategia de dezvoltare locală va fi evaluată de comisia care va atribui un anumit punctaj, după care va aproba mijloacele financiare pentru fiecare an calendaristic, dar nu mai mult decât a solicitat GAL-ul în conformitate cu planul operațional, care prevede activități

Inițiativa legislativă privind modificarea unor acte normative înregistrată în Parlament are ca scop îmbunătățirea cadrului normativ de reglementare a muncii zilierilor, ținând cont de problema lipsei forței de muncă în agricultură ce tinde spre acutizare, în pofida adoptării Legii nr.22/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, prin care s-a încercat încadrarea într-un cadru legal al acestor lucrători. În opinia autorului proiectului, este necesară ajustarea în continuare a politicilor în domeniul muncii prestate de zilieri.   Astfel, este propusă oferirea unor stimulente fiscale și sociale pentru muncitorii zilieri, care să facă munca în agricultură mai atractivă. Printre acestea se regăsesc reducerea

Promovarea unei politici orientate spre atingerea obiectivului de reducere a poluării pentru un mediu fără substanţe toxice stipulat în Pactul Verde European este reflectat în proiectul de lege privind emisiile industriale elaborat de Ministerul Mediului, documentul fiind propus pentru consultări publice.   Potrivit autorilor, poluarea mediului urmare a activităților industriale şi economice reprezintă o problemă majoră pentru Moldova ce necesită a fi soluționată prin stabilirea unor mecanisme juridice, menite să asigure reducerea emisiilor în apă, aer, sol şi generare de deşeuri, implementând măsuri de prevenire a poluării mediului.

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepția veniturilor1 prevăzute la art.901, pentru anul 2022 are dreptul la o scutire personală în sumă de 27000 lei pe an.   Potrivit prevederilor art. 5 pct. 3) din CF, drept persoană fizică este calificat orice: a) cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin, apatrid; b) forma de organizare a activității de întreprinzător cu statut de persoană fizică, potrivit legislației, inclusiv întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier), dacă CF nu prevede altfel.

Proiectul modificărilor la Hotărârea Guvernului nr. 774/2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante ce prevede completarea Anexei la Regulamentul de formare a prețurilor de comercializare a produselor social importante cu 11 poziții noi este inclus pe ordinea de zi a ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător anunțată pentru astăzi, 12 aprilie 2022.   Astfel, lista ce include la moment 16 poziții, se propune a fi completată cu următoarele produse: carne de porc pe os (nedezosată) (poziția tarifară 0203) și carne de pasăre (0207); pești congelați (0303); zahăr din sfeclă (1701); paste (nefierte, neumplute și nici altfel preparate) (1902); ouă proaspete (de găini din

În listele de verificare aplicate de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică în cadrul controlului de stat asupra activității de întreprinzător au fost operate modificări. Ordinul Ministerului Sănătății nr. 501 din 27 mai 2022, prin care sunt operate modificările, a fost publicat în Monitorul Oficial din 3 iunie curent.   Astfel, autoritatea a intervenit în anexa nr. 14, care este redenumită în Lista de verificare în domeniul plasării pe piață a produselor chimice și va conține 24 de întrebări ce se referă la autorizația sanitară, ținerea registrului de evidență a operațiunilor de comercializare, distribuție/transfer de produse chimice deosebit de periculoase, rezultatele controalelor de calitate internă, ambalarea produselor, regimul de utilizare și păstrare a substanțelor biocide etc.

Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) a decis anularea stării de urgență în sănătate publică începând cu 16 aprilie curent, după aproape doi ani de la declararea acesteia, în legătură cu situația epidemiologică privind infecția cu COVID-19.   Decizia adoptată vineri, 15 aprilie, în cadrul ședinței, a fost luată în contextul în care în ultimele două luni se atestă o scădere a incidenței cazurilor noi de COVID-19, de la 754 la 34 de cazuri la 100 mii populație. De asemenea, în majoritatea localităților din țară se atestă cod verde.

Concediul paternal se acordă pentru a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сondiţiile de acordare a concediului paternal plătit. Litigiile ce ţin de stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiei paternalе se soluţionează de Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), a cărei decizie poate fi atacată în instanţa de judecată, conform legislaţiei în vigoare.