Situațiile în care persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător intră în incapacitate de plată a obligațiilor asumate prin diferite contracte (de exemplu, cele de împrimut de la peroane fizice și juridice sau de creditare de la instituțiile financiare) sunt destul de frecvente. În acest context, apare întrebarea ce ține de baza legală a insolvabilității acestora și consecințele de neexecutare a obligațiilor de către aceste persoane în Republica Moldova, dar vom prezenta și unele aspecte de reglementare a procedurii de insolvabilitate/ faliment în alte țări.  

Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor aprobate, obiect al parteneriatului public-privat (PPP) nu vor putea fi întreprinderile de stat/municipale sau societățile comerciale din profitul net al cărora pot fi acoperite cel mult 30% din investiții planificate pentru realizarea contractului de PPP. S-a optat pentru selectarea obiectelor date drept nepasibile expunerii PPP, din motivul că în cazul în care acestea înregistrează profit, au o creștere economică favorabilă, deci, în condițiile unui management eficient pot fi modernizate de sine stătător, dar și pot genera venituri în bugetul de stat, managementul întreprinderii urmând să răspundă pentru eșecurile economice care puteau fi previzibile, utilizarea irațională a resurselor financiare etc.

Bibliotecă reprezintă instituția sau o subdiviziune structurală a unei instituţii, al cărei scop principal este oferirea accesului la resurse informaţionale, la servicii şi facilităţi pentru a satisface necesităţile de lectură, informare, instruire, cercetare, educaţionale, culturale şi de recreere ale utilizatorilor acesteia.

Proiectul prevede completarea Legii nr. 179/2008 cu noi prevederi care, în condițiile aprobării în redacția înaintată, vor stabili că finanțarea investițiilor care se vor realizează în cadrul contractelor de PPP se va efectua integral din resurse financiare asigurate de partenerul privat din surse proprii sau atrase de acesta de la instituții bancare.

În conformitate cu art.93 pct.4) din Codul fiscal, livrare (prestare) de servicii reprezintă activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional, transmiterea cu plată sau gratuită a drepturilor privind folosirea oricăror mărfuri,

Pentru a reduce presiunea informațională asupra mediului de afaceri, precum și ca urmare a disponibilității noilor surse de date administrative care permit substituirea cercetărilor statistice, Programului de lucrări statistice pentru anul 2024 prevede comasarea

La prezentarea dării de seamă forma IPC21 corectată, din cauza neincluderii fondatorului ÎI cu taxa fixă a contribuțiilor sociale, în tabelul 2, CNAS a calculat majorare de întârziere, plata fiind efectuată în termen. Sunt întemeiate acțiunile CNAS ?    Fondatorii întreprinderilor individuale, cu excepția celor care sunt stabilite ca persoane pensionare, persoane cu dizabilități, precum și persoane care sunt încadrate în categoriile de angajați (prevăzute la pct. 1.1–1.5 din Anexa vizată), sunt stabiliți în calitate de plătitori ai contribuțiilor de asigurări sociale stabilite în sumă fixă (pct.1.6 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999). Cuantumul contribuției de asigurări sociale stabilite în sumă fixă se aprobă anual prin Legea

În conformitate cu prevederile art. 6 din Legea cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă) nr. 156 din 06.07.2007, serviciul civil se îndeplineşte în instituţii publice sau societăţi comerciale care desfăşoară activităţi pe teritoriul naţional, în domenii de asistenţă socială şi medicală,

În procesul elaborării propriilor regulamente cu privire la stabilirea indemnizației lunare pentru personalul din cadrul autorităților administrației publice locale, acestea vor aplica prevederile Regulamentului-cadru cu privire la stabilirea indemnizației lunare pentru personalul din cadrul autorităților administrației publice locale.

Conform legislației fiscale, procedura controlului fiscal constă într-un ansamblu de metode şi operațiuni de organizare şi desfășurare a controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor acestuia. În continuare vor fi analizate metodele şi operațiunile de organizare şi desfășurare a controlului fiscal, fiind o parte componentă a unei serii de articole cu privire la controlul fiscal.

Prin politica fiscală 2025 au fost aprobate mai multe modificări ce vizează taxele locale, inclusiv abrogarea taxei pentru posesorii de câini sau modificarea termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale. În acest context, în ediția din decembrie a revistei monitorul fiscal FISC.md” – nr. 7(91)

Se propune ca pentru orice modificare privind majorarea valorii contractului de PPP, obligația de asigurare a finanțării suplimentare să cadă în sarcina partenerului privat. Totodată, orice modificare în contract se va efectua prin semnarea de către părți a unui acord adițional, copia căruia se va transmite Agenției Proprietății Publice.

Elaborarea politicilor contabile provoacă încă neclarități în cadrul entităților, în acest sens, în ediția din august 5(89) a revistei „monitorul fiscal FISC.md”, Natalia Tonu - șefa Direcției politici contabile și audit în sectorul corporativ, Ministerul Finanțelor și Ecaterina Voloșciuc

Contribuabilii au obligația generală de a achita la buget în termen și în volum deplin suma obligațiilor lor, care fie că au fost calculate de sine stătător, fie că au fost dispuse spre achitare prin decizia organului fiscal. Pe lângă aceasta, contribuabilii beneficiază și de dreptul de a le fi restituite din buget sumele care au fost achitate în plus sau care conform legislației urmează a fi restituite.

Impozitul pe bunurile imobiliare și impozitul funciar sunt reglementate de titlul VI al Codului fiscal și de Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI al CF nr. 1056/2000, cotele aferente acestora, cu excepția bunurilor imobiliare cu altă destinație decât cea locativă sau agricolă,

Ținând cont de faptul că se apropie termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici (forma VEN12) (în continuare Declarația VEN12), aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 153/2017, în continuare vom analiza și vom comenta modificările operate pe parcursul anului 2024 în Declarația vizată, de care urmează să ținem cont la completarea Declarației

Conform art.95 alin.(l) lit.e) din Codul fiscal, procurarea proprietății subiecților impozabili declarați în proces de insolvabilitate, cu excepția celor în procedură de restructurare realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr.149/2012 (în continuare – entități insolvabile) constituie obiect impozabil cu TVA. Subiecții impunerii sunt persoanele juridice și fizice care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfășoară activitate profesională potrivit legislației, și procură pe teritoriul RM proprietatea întreprinderilor indicate supra (art.94 lit.e) din CF).   Astfel, transmiterea dreptului de proprietate asupra activelor materiale

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

În Republica Moldova (RM), impozitarea veniturilor obținute din câștiguri la pariuri sportive reprezintă un subiect de actualitate, care generează multiple întrebări cu privire la responsabilitățile privind reținerea impozitului pe venit sau declararea acestuia în mod individual, mai ales în cazul companiilor străine. Această situație poate duce la confuzie și riscuri de neconformare fiscală,

Semnătura electronică sau olografă nu va mai fi obligatorie în cererile de acces la informații de interes public. Această prevedere se regăsește în proiectul de lege privind accesul la informațiile de interes public, aprobat de Parlament în prima lectură.