Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale, pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora,  a fost completată cu încă 40 de proiecte.   În Monitorul Oficial din 25 septembrie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 716 din 23 septembrie 2020 pentru modificarea Hotărârii nr. 246/2010. 

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2019. Potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, sunt câțiva factori importanți care au determinat rectificarea bugetului și anume — implementarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, revizuirea programelor de cheltuieli, ajustarea indicatorilor bugetari reieșind din reestimarea prognozelor principalilor indicatori macroeconomici și mersul executării bugetului în primul semestru, deblocarea finanțării suportului bugetar din partea donatorilor și consolidarea administrării fiscale.

Modificările operate în formatul nou al situațiilor financiare/1, elaborate în conformitate cu prevederile stipulate în noile Standarde Naționale de Contabilitate (intrate în vigoare din 2015, cu titlu de recomandare - din 2014) au condus la apariția unor aspecte legate de modul de prezentare a informațiilor în situațiile financiare anuale. Printre acestea aspecte se evidențiază și prezentarea informațiilor privind părțile afiliate în situațiile financiare.

Ministerul Finanțelor anunță, că în scopul valorificării fondurilor Împrumutului oferit de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei destinat finanțării Proiectului “Răspuns de urgență la COVID-19 și Suport pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii”, au fost semnate Contractele de Recreditare cu Instituțiile Financiare Participante intermediare:

Țările Baltice reprezintă o platformă de afaceri avantajoasă pentru Republica Moldova și pentru multe companii din țară ar putea deveni o oportunitate neexplorată anterior. Afirmația a fost făcută de către directorul Agenției de Investiții din Republica Moldova, Rodica Verbeniuc, în cadrul celei de-a 11-a ediții a evenimentului „Export Morning”, la care au fost prezentate oportunități și modalități de acces pe piețele Țărilor Baltice în scopul sporirii volumului de export și diversificării pieței.   Deși aceasta este ultima ediție din cadrul programului, în curând va fi lansată o nouă versiune a acestuia, pentru a continua asistența informațională și practică a exportatorilor autohtoni.

Trecerea de la modelul de dezvoltare economică bazat pe consum la o nouă paradigmă orientată spre atragerea investiţiilor, implementarea inovaţiilor, stimularea exporturilor, susţinerea dezideratului politic de integrare europeană şi a tendinţelor economice mondiale sunt prioritățile proiectului Programului de susţinere a afacerilor cu potenţial înalt de creştere si internaţionalizarea acestora. Documentul este elaborat de Ministerul Economiei și infrastructurii, urmează a fi aprobat prin hotărâre de Guvern și implementat prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Autorii proiectului menționează că, acum opt ani, a fost aprobată Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”, obiectivele căreia sunt

Întreprinderea X SRL beneficiază de servicii prestate de persoane fizice interdependente rezidenți ai RM. Care este modalitatea de aplicare a impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat în aceste circumstanțe? Când și în ce condiții întreprinderea este în drept să deducă cheltuielile aferente serviciilor prestate? Cum se reflectă cheltuielile în cauză în Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici (forma VEN12)?  

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat propuneri ce țin de extinderea măsurilor economice pentru anul 2021, obiectivul general al acestora fiind recuperarea creșterii economice a Moldovei și asigurarea bunăstării populației care sunt afectate de pandemia COVID-19. Propunerile au la bază rezultatele unei analize a datelor primare, inclusiv a celor publicate de Biroul Național de Statistică, cât și  consultarea detaliată a mai multor studii realizate de organizațiile de profil și experți din domeniul economic.   În vederea recuperării economice, MEI propune realizarea acțiunilor axate pe stimularea și dezvoltarea capitalului productiv și a competitivității companiilor,

- Pe parcursul anului curent Serviciul Fiscal de Stat a întreprins mai multe acțiuni în vederea majorării nivelului de conformare benevolă în rândul contribuabililor. Despre ce rezultate putem vorbi la acest capitol și cum apreciați impactul măsurilor întreprinse?

Autoritățile administrației publice locale, cu titlu de recomandare, vor examina oportunitatea aplicării prevederilor Regulamentului privind achiziționarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor la întreprinderea de stat (Regulament), aprobat miercuri, 10 iunie, în cadrul ședinței Guvernului. Odată cu intrarea în vigoare (la data publicării), documentul va reglementa modalitățile, procedeele de achiziție pentru necesitățile întreprinderii de stat (ÎS) și va asigura transparența în cadrul achizițiilor de bunuri, lucrări și servicii, minimizarea costurilor, economisirea mijloacelor bănești, asigurarea principiului celerității/operativității în cadrul achizițiilor, dar și sporirea gradului de eficiență al activității ÎS.

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.

Guvernul a aprobat Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)”. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, acesta a fost elaborat reieșind din prevederile Legii cu privire la datoria sectorului public, garanția de stat și recreditarea de stat. Documentul constituie o continuare a programului Managementul datorie de stat pe termen mediu pentru anii 2018-2020, fiind revizuit pentru orizontul 2019-2021, în concordanță cu prognozele datoriei de stat pe termen mediu și prognoza actualizată a indicatorilor macro-economici furnizată de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Autoritățile trebuie să prevadă o serie de măsuri fiscale pentru diminuarea inegalităților, cum ar fi reintroducerea sistemului progresiv de impozitare, însă după o evaluare de impact sau combaterea evaziunii fiscale. Aceste și alte recomandări de politici sunt incluse în Raportul de Stare a Țării, ediția 2019, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Principalele mesaje ale publicației au fost prezentate în cadrul Conferinței Macro 2019: Atenuarea inegalităților — o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă.

Potrivit art. 83 alin.(2) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, persoanele care desfășoară activități profesionale, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, sunt obligate să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.   Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este nu mai târziu de data de 25 lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – 25 martie, cu excepția contribuabililor care aplică o perioadă fiscală diferită de anul calendaristic.

În cazurile prevăzute de legislație persoanele (cetăţeni ai RM, cetăţeni străini sau apatrizi) vor fi supuse testării la poligraf, dacă aceasta decurge din contractul de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la legitimitatea testării personalului cu utilizarea poligrafului. Este inadmisibilă recurgerea la ameninţări, la violenţă şi la măsuri de influenţă pentru a constrânge persoana să accepte testarea la poligraf ori să fie astfel testată.

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (asigurare RCA) este cel mai utilizat produs de asigurare din RM, ceea ce se explică prin faptul că, în primul rând, acestea sunt asigurări obligatorii pe teritoriul țării, dar și prin numărul semnificativ al accidentelor auto ce se soldează cu pagube și vătămări corporale. Asigurările RCA reprezintă un mijloc de protecție a populației în cazul celor mai frecvente accidente și au ca scop acoperirea prejudiciului produs de persoana asigurată unor terțe persoane, în condițiile în care acesta se face responsabil potrivit legislației. Spre deosebire de asigurările de bunuri, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA intervine și o a treia persoană - terțul păgubit.

Bugetul de stat pentru anul 2017 a fost executat la partea de venituri în sumă de 33 947,4 mil. lei, cu 169,1 mil. lei sau 0,5% mai mult față de nivelul precizat. La partea de cheltuieli, bugetul de stat a fost executat în sumă de 35 479,1 mil. lei, cu 2 323,4 mil. lei sau cu 6,1% peste suma precizată inițial. Soldul bugetar a fost executat în sumă de 1 531,7 mil. lei, cu 2 492,5 mil. lei (61,9%) sub nivelul prevederilor precizate. Din suma totală a deficitului, proiectelor finanțate din surse externe le revine 919,8 mil. lei sau 60,0%.

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Infrastructura feroviară va aparține în continuare statului, va fi subvenționată parțial din bugetul de stat, iar serviciile de tracțiune, transport pasageri și marfă vor fi prestate de operatorii privați. Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat proiectul Codului transportului feroviar, care va fi pus în discuție astăzi, 31 octombrie, în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor. Documentul stabilește cadrul juridic privind condițiile de gestionare a infrastructurii feroviare și de organizare a activităților de transport feroviar, condițiile de înregistrare și certificare a întreprinderilor din domeniu în Republica Moldova, cerințele față de angajații acestora, precum și raporturile juridice între subiecții implicați în transportul feroviar de pasageri, bagaje și mărfuri în Republica Moldova.

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.