În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

 Abaterea neînsemnată   În prezentul articol vom încerca să explicăm cum se aplică la modul practic prevederile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice în cadrul procedurilor de atribuire ce au drept obiect al achiziției „lucrări”. Potrivit normei legale menționate supra, autoritatea contractantă are dreptul să considere oferta conformă dacă aceasta conţine abateri neînsemnate de la prevederile documentaţiei de atribuire, erori sau omiteri ce pot fi înlăturate fără a afecta esenţa ei.

I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

Potrivit art. 698 alin. (1) din Codul fiscal, persoanele fizice ce desfășoară activități independente aplică contabilitatea de casă în conformitate cu art.44 alin.(2) din Codul fiscal.

Contribuabilul care a încetat activitatea, conform prevederilor art. 697 alin. (3) și (4) din Codul fiscal, este obligat în termen de 5 zile de la adoptarea unei astfel de decizii să prezinte o informație la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat, cu anexarea obligatorie a declarației cu privire la impozitul pe venit din activitatea independentă.

Normele ce ţin de asigurarea socială a persoanelor asigurate angajate la întreprinderile rezidente a Parcului IT sunt expuse în Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), care stipulează că salariaţii rezidenţilor parcului beneficiază de toate tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat din bugetul asigurărilor sociale de stat, conform legislaţiei în vigoare.Venitul lunar asigurat al acestor salariaţi va constitui 68% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul  respectiv. Salariaţii rezidenţilor parcului obţin statutul de persoană asigurată în sistemul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în baza informaţiei actualizate şi prezentate în Darea de seamă privind impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate, conform legislaţiei în vigoare.  

Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

Progresul tehnologic ne dă peste cap realitatea legislativă fiscală, precum şi practica contabilă existentă. Apar diverse situații, din ce în ce mai complexe, generate de noile forme de business şi metodele/instrumentele moderne de plată. În momentul de faţă, deseori se întâmplă că produsele IT pot fi valorificate („monetizate”) de către dezvoltatori (companii IT) prin intermediul publicității, aceasta de multe ori fiind unica posibilitate de a obține venituri din dezvoltarea şi crearea acestor produse software: aplicații, website-uri etc.

Potrivit Legii nr. 1216/1992, taxa de stat este suma percepută de către organele de stat, împuternicite special pentru acest fapt, de la persoanele fizice şi juridice, în ale căror interese sunt exercitate acțiuni sau eliberate documente de importanță juridică. Art. 83 din Codul de procedură civilă (CPC) prevede că, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a cauzei civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. Cazurile în care taxa de stat plătită se restituie, parţial sau integral, sunt indicate în art. 89 din CPC1 și art.7 din Legea2 nr. 1216/1992.

Potrivit prevederilor art. 698 alin. (1) din Codul fiscal, persoanele fizice ce desfășoară activități independente aplică contabilitatea de casă în conformitate cu art. 44 alin. (2) din Codul fiscal.

În condițiile dezvoltării permanente a sistemelor automatizate, inclusiv a celor de raportare și comunicare cu contribuabilii, utilizarea semnăturii electronice devine tot mai frecventă. În funcție de raportul juridic și situația concretă, persoanele sunt în drept să aleagă utilizarea oricărui tip de semnătură, care, la rândul său, are principii și mecanisme de utilizare separate. Legislația RM prevede 3 tipuri de semnături electronice: 1) Simplă. Este semnătura electronică utilizată ca metodă de autentificare, fără a face trimitere exclusiv la semnatar.

1. Actele normative aferente ținerii și organizării contabilității în asociațiile de coproprietari în condominiu Deoarece în practică apar multe întrebări cu privire la modul de organizare și ținere a contabilității de către asociațiile de coproprietari în condominiu (ACC) în articolul respectiv vom examina atât prevederile actelor normative din domeniu, cât și exemple practice.

În dările de seamă de seamă (forma IPC18) pentru lunile iunie-iulie 2020 întreprinderea „X” a reflectat incorect obligațiile fiscale aferente plăților salariale, astfel diminuând suma obligațiilor fiscale aferente, după cum urmează: • luna iunie – 950 lei, inclusiv impozitul pe venit - 250 lei, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală - 200 lei și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii - 500 lei; • luna iulie – 1500 lei, inclusiv impozitul pe venit - 400 lei, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală - 300 lei și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii - 800 lei.  

Potrivit prevederilor art.12 pct.14) din CF, câştiguri reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atât în formă monetară, cât şi nemonetară. Concomitent, în conformitate cu art.5 pct.38) din CF, campanie promoțională reprezintă o modalitate de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunțate public și desfășurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, câștiguri.

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Contractul cu o rețea mare de supermarketuri este deja în sine o realizare pentru furnizor. Însă lupta pentru accesul la cumpărător și atragerea atenției acestuia nu se finalizează cu încheierea unui astfel de contract.   În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică „retaileri de produse”) cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail).

Avizele de evaluare în vamă, elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vamă al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și aprobate de Consiliul de cooperare vamală, sunt emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale și Comerţ (GATT) 1994 (Acord).  Comitetul tehnic de evaluare în vamă este instituit sub auspiciile Consiliului de cooperare vamală, în vederea asigurării, la nivel tehnic, a uniformităţii interpretării și aplicării prevederilor din Acord.

Serviciul Fiscal de Stat, în colaborare cu I.P. „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe”, organizează cursuri de instruire cu titlu gratuit pentru contribuabili și ghid video de utilizare a sistemului SIA „e-Factura”. Începând cu data de 1 iulie, curent, în conformitate cu art. 117 alin. (12) din Codul Fiscal pentru agenții economici care participă la operațiunile de achiziții publice apare obligativitatea utilizarii SIA „e-Factura”. Astfel, Serviciul Fiscal de Stat, de comun cu IP CTIF, organizează cursuri de instruire online, cu titlu gratuit, (vezi anunțul SFS accesând linkul https://www.sfs.md/article.aspx?id=9520 ) în cadrul cărora este prezentat întreg sistemul e-Factura”, și anume: