Parlamentul European (PE) a cerut măsuri mai puternice de combatere a şomajului în rândul tinerilor, propunând chiar finanţare UE mai mare, în viitoarele bugete, pentru programele care creează locuri de muncă, se arată într-un comunicat transmis, joi, agenţiei MEDIAFAX. Parlamentul European a cerut măsuri mai puternice de combatere a şomajului în rândul tinerilor, inclusiv standarde minime pentru ucenicii şi salarii decente, în rezoluţia aprobată joi, dar şi ca finanţarea UE pentru programele care creează locuri de muncă să fie crescută în viitoarele bugete.

Aproape 62% dintre locurile de muncă din România sunt în pericol să dispară din cauza automatizării activităţilor, rata fiind cea mai ridicată din Uniunea Europeană (UE), unde media se situează la 54%, conform unui studiu publicat de institutul Bruegel. În rândul celor 28 de state UE, riscul de computerizare a locurilor de muncă variază de la 46,69% în Suedia la 61,93% în România, arată studiul, publicat de economistul Jeremy Bowles.

Serviciul Fiscal de Stat este una dintre instituţiile de bază care asigură stabilitatea financiară a statului şi reprezintă garantul securităţii şi dezvoltării economice a Republicii Moldova. Serviciul Fiscal de Stat asigură punerea în aplicare a politicilor economice şi sociale şi, prin aceasta, facilitează executarea drepturilor constituţionale ale cetăţenilor la educaţie, sănătate, pensii şi salarii.

Stat au fost încasate venituri la bugetul public național în sumă de 10 481,07 mil. lei, ceea ce reprezintă 101,6% față de nivelul planificat. Corespunzător componentelor bugetului public național sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală față de nivelul planificat se prezintă după cum urmează:

Legea Bugetului de stat pe anul 2014 a fost votată, în prima şi a doua lectură, la venituri în sumă de 25,7 miliarde de lei, la cheltuieli în valoare de 28,1 miliarde de.lei şi un deficit de 2,4 miliarde de lei. Deficitul bugetului de stat pe 2014 se preconizează că nu va depăşi 2,3 la sută din Produsul Intern Brut, mai mic decât cel estimat pentru anul curent. Se estimează că până la finele anului 2013, politica bugetar – fiscală va rămâne una prudentă, iar deficitul bugetar nu va depăşi 2,35% în PIB. Cea mai mare parte, 66,5 la sută, a deficitului bugetului de stat pentru 2014 reprezintă cheltuielile pentru proiectele finanţate din surse externe.

Marți, 29 iulie 2014, în sala de ședințe a IFS Ungheni a fost desfășurat un seminar cu agenții economici din teritoriu cu genericul ”Particularităţile aplicării taxelor locale în a.2014 în contextul modificărilor şi complectărilor operate în Codul fiscal; Hotărîrea Guvernului nr.10 din 19 ianuarie 2010. Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului”. La şedinţă au fost prezenţi și reprezentanţi ai mass-media, televiziunea ”Canal Regional” Ungheni.

Transformarea Serviciului Fiscal de Stat dintr-o instituție de control într-o instituție de prestare a serviciilor necesare contribuabilului și care l-ar stimula să-și onoreze obligațiile față de buget. Accentul pe conformarea voluntară a acestuia, nu pe sancționarea lui, pe reducerea costurilor de bani și de timp, aferente achitării impozitelor și taxelor. Sunt reperele ce au ghidat activitatea Serviciului Fiscal de Stat în anul 2014.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător, iar, în conformitate cu prevederile alin. (3) al aceluiaşi articol, deducerea cheltuielilor de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare a agenţilor economici se permite în limitele stabilite de Guvern.

La 27 noiembrie curent, Cabinetul de miniştri a aprobat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2014, care prevede venituri în valoare de 25,7 mlrd.lei, cheltuieli – 28,1 mlrd.lei şi un deficit de 2,4 mlrd. lei, în partea ce ţine de parametrii proiectului bugetului de stat. Obiectivul bugetului pe anul 2014 este asigurarea veniturilor pentru finanţarea cheltuielilor prioritare şi a durabilităţii bugetar-fiscale.

Aspecte generale juridice În conformitate cu capitolul IX din Codul civil al Republicii Moldova, arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi.

Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi şomajul în trimestrul II 20141 Biroul Naţional de Statistică anunţă că, în trimestrul II 2014 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1328,6 mii persoane, fiind în creştere cu 3,1% (40,2 mii) faţă de tr. II 2013. Structura populaţiei active s-a modificat după cum urmează: ponderea populaţiei ocupate s-a majorat de la 95,3% la 96,4%, iar ponderea şomerilor a scăzut de la 4,7% la 3,7%.

În continuarea rubricii cu tematica „Impozitarea nerezidenţilor”, în această ediţie a revistei ne vom focusa asupra determinării tratamentului fiscal pentru persoanele fizice nerezidente, care obţin venituri din activitatea de muncă desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova (în continuare – RM), fără a constitui o reprezentanţă permanentă şi fără a fi remunerat de o reprezentanţă permanentă.

În 2013, veniturile disponibile ale populaţiei au sporit, în termeni reali, cu 6,5% faţă de anul trecut, arată datele Biroului Naţional de Statistică. Deşi se atestă o reducere a contribuţiei plăţilor salariale în totalul veniturilor cu 1,1 p. p., acestea sunt în continuare principala sursă de venit, cu o pondere de peste 41% din total.

După datele, prezentate de Serviciul Fiscal de Stat în cadrul conferinței de presă, organizate luni, 23 iunie, impozitul pe venit ocupă treapta a II-a și constituie, în anul 2013, 21% din totalul veniturilor la BPN, sau 4,3 miliarde lei. Din acest volum impozitul pe venit din salariul constituie 51%, din activitatea antreprenorială — 33% și 6.5 % sunt dividendele.

Exista diferente enorme in intreaga Uniune Europeana, atunci cand vine vorba de media costurilor cu forta de munca, potrivit statisticilor Eurostat. In grupul UE 28, costurile medii pe ora cu forta de munca din intreaga economie (cu exceptia agriculturii si a sectorului administratiei publice) au fost estimate la 23,7 euro in 2013.

În perioada de prezentare a Declaraţiilor persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET08), această întrebare este deseori adresată SFS în diverse situaţii. Una din aceste situaţii o vom examina ţinînd cont de prevederile legislaţiei în vigoare. În acest sens, alin. (1) sau (2) ale art. 33 din CF, prevede că fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă), are dreptul pentru anul fiscal la una din scutirile personale stabilite de legislaţie, care pentru anul fiscal 2014 constituie, respectiv, suma de 9 516 lei şi 14 148 lei.

Potrivit prevederilor art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, dările de seamă fiscale privind veniturile achitate şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se prezintă de către plătitorii veniturilor organului fiscal teritorial, în termen de o lună de la încheierea lunii în care au fost efectuate plăţile.

Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, în perioada 01 – 05 septembrie 2014, a continuat acțiunile ce urmăresc promovarea conformării fiscale voluntare și creșterea bazei de impozitare. Astfel, în perioada menționată:

În anul 2012, la serviciul de bază contribuabilul a beneficiat de scutirea personală şi de scutirea pentru persoana întreținută, care îşi făcea studiile cu frecvență la Universitatea Tehnică din mun. Chişinău. La finele anului persoana întreținută a fost angajată în cîmpul muncii, unde a beneficiat de scutirea personală pentru lunile lucrate şi de un venit în sumă de 4 500 lei. Se va păstra la contribuabilul dat pe tot parcursul anului 2012 toate scutirile solicitate la locul de muncă?

Guvernele care s-au perindat la putere nu au avut o atitudine pro-business, dacă ne uităm la modificările numeroase ale Codului fiscal din ultimii 10 ani, iar aceste schimbări legislative nu au adus mai mulţi bani la buget, ci au fost însoţite de o escaladare a evaziunii fiscale la cote maxime.