Conform analizelor exercitate în baza datelor disponibile pentru anul 2011, au fost specificaţi circa 5700 contribuabili mijlocii cu cifra de afaceri cuprinsă între 25 şi 50 mil. lei. SFS monitorizează permanent activitatea de afaceri a acestui segment de piaţă, deoarece, conform analizelor efectuate, această categorie de contribuabili întruneşte cele mai multe criterii de risc, dar şi contribuţiile la buget sînt mai mari comparativ cu contribuţiile contribuabililor din categoriile mici şi micro.

Modificările operate la art. 188 alin. (4) din Codul fiscal prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din 23 decembrie 2011 (publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13 ianuarie 2012) au extins termenul de prezentare a dărilor de seamă fiscale corectate.

Societatea Comercială „XXXX” Societate cu Răspundere Limitată (în continuare SC „XXXX” SRL) desfăşoară activitate comercială, comerţ cu amănuntul al articolelor de vestimentaţie. Totodată, întreprinderea prestează servicii de subarendă a imobilului din str. Bucureşti YY, care a fost luat în locaţiune. În rezultatul efectuării inventarierii mărfurilor, Inspectoratul Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău a stabilit existenţa soldului de mărfuri aflate în subdiviziunea SC„XXXX” SRL. Conform datelor evidenţei contabile, soldul mărfurilor la 06 octombrie 2011 constituia suma de 1 334 459 lei. Devierea dintre datele evidenţei contabile şi rezultatele inventarierii constituia neajunsuri de marfă în valoare de 107 817 lei. Conform actului de control nr. 5-654674 din 25 noiembrie 2011, s-a constatat că, potrivit scrisorii Comisariatului General de Poliţie pe municipiul Chişinău nr. AAA din august 2011, s-a stabilit trecerea de către SC „XXX” SRL peste frontiera de stat a Republicii Moldova a mărfurilor în regim vamal de import din Franţa şi Germania de la companiile „ YYYY” Societate pe Acţiuni şi „TTTT” Gmbh prin eschivarea de la controlul vamal şi, respectiv, de la nedeclararea mărfurilor.

Î.M. „XXX” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Bălţi, intervenienţi accesorii Consiliul mun. Bălţi şi Primăria mun. Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ. Din materialele cauzei s-a constatat că în luna februarie anului 2010 Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălţi a efectuat un control fiscal documental privind respectarea legislaţiei fiscale de către Î.M. „XXX” pentru perioada 01 ianuarie 2007 — 31 decembrie 2008 a impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător, şi pentru perioada 01 ianuarie 2007 — 30 noiembrie 2009 — corectitudinea calculării T.V.A. şi altor impozite. În rezultatul controlului s-a constatat neachitarea de Î.M. „XXX” a T.V.A. în suma de 1 280 536 lei pentru prestarea serviciilor de repararea şi deservirea sistemelor de drenaj de cartier, a obiectelor de protecţie civilă, testarea şi certificarea ascensoarelor din blocurile locative, amenajarea terenurilor de uz comun din interiorul carterelor, reparaţia caselor în care locuiesc persoanele vulnerabile, evidenţa de paşaport a populaţiei şi alte lucrări în baza contractelor încheiate cu Primăria mun. Bălţi în fiecare an fiscal.

Este posibil în acest caz de a procura o nouă patentă de întreprinzător în vederea comercializării acestor mărfuri?

Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 267 din 23 decembrie 2011 „Pentru modificarea și completarea unor acte legislative” (publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13 ianuarie 2012) au fost operate unele modificări la art. 188 alin. (4) din Codul Fiscal, care au permis excluderea restricțiilor din punct de vedere al perioadelor fiscale, pentru care pot fi prezentate declarațiile fiscale corectate. De asemenea este de menționat că, potrivit art. 264 alin. (2) din Codul Fiscal, termenul de prescripţie nu se extinde asupra impozitului, taxei, majorării de întîrziere (penalităţii) sau sancţiunilor fiscale aferente unui impozit, unei taxe concrete dacă darea de seamă fiscală, care stabilește obligaţia fiscală, conţine informaţii ce induc în eroare sau reflectă fapte ce constituie infracţiuni fiscale ori nu a fost prezentată.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Direcţia marilor contribuabili Privind restituirea T.V.A. donatorilor, recipienţilor sau beneficiarilor proiectelor de asistentă tehnică și/sau investitională pentru procurările efectuate în perioada de pînă la includerea acestora în lista aprobată de Guvern Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în temeiul art. 133 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, prin prisma modificărilor operate în Anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 246 din 8 aprilie 2010 „Cu privire la modul de aplicare a cotei zero a T.V.A. la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investitională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte” prin Hotărîrea Guvernului nr. 367 din 06.06.2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 113-118 din 08 iunie 2012, art. 405), comunică următoarele.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, cu privire la obligativitatea asociaţiilor obşteşti de utilizare a maşinilor de casă şi control, comunică următoarele. Conform prevederilor art. l din legea nr. 837-XIII din 17 mai 1996 „Cu privire la asociaţiile obşteşti”, asociaţia obştească este o organizaţie necomercială, independentă de autorităţile publice, constituită benevol de cel puţin două persoane fizice şi/sau juridice (asociaţii obşteşti), asociate prin comunitate de interese în vederea realizării, în condiţiile legii, a unor drepturi legitime.

În această categorie de contribuabili-cheie au fost selectaţi tоţi contribuabilii, deserviţi de Direcţia marilor contribuabili – DMC- (ce în anul 2012 constituie 415 contribuabili şi, preventiv, 48,6% din veniturile BNP)), precum şi alţi contribuabili mari, cifra de afaceri anuală a cărora depăşeşte 50 milioane lei, deoarece toţi aceşti contribuabili necesită o abordare pe principii comune. Criteriile de selectare:

La data de 14.10.2011, Guvernul prin hotărîrea nr. 771 a aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care rezultă din politicile fiscale, bugetare şi vamale pentru anul 2012, perfecţionarea legislaţiei fiscale, bugetare şi vamale naţionale, alte aspecte ce ţin de gestiunea finanţelor publice. Pe data de 17 octombrie proiectul a fost prezentat în Parlament.

De mai multe ori am menţionat că unele din probleme, legate de înţelegere a legislaţiei fiscale, au la bază, în primul rînd, necunoaşterea bună a standardelor performante de contabilitate, lipsa experienţei în implementarea acestor standarde. De cîţiva ani s-a declarat trecerea obligatorie sau facultativă la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF), dar eforturi consistente pentru a le cunoaşte nu depunem (autorităţi de stat, entităţi, contabili, auditori, etc). Puţină lume cunoaşte aceste standarde, luînd în consideraţie faptul că pentru o cadegorie de întreprinderi acestea sunt obligatorii pentru folosinţă. Inclusiv şi din acest motiv, nu avem răspunsuri la multe întrebări şi, ca rezultat, în unele cazuri păşim pe o pistă greşită.

Metodele şi sursele indirecte de estimare a obligaţiei fiscale sunt larg utilizate de administraţiile fiscale moderne şi fac parte din instrumentarul de conformare. Acest instrument are 2 acţiuni: una pasivă şi alta activă. Însăşi existenţa lor are un impact asupra contribuabililor solicitîndu-i să respecte legislaţia fiscală, iar în cazul în care se va constata că legea fiscală a fost violată – prin utilizarea directă a metodelor şi surselor, organul fiscal va restabili echitatea fiscală. Ce reprezintă metodele şi sursele indirecte? Metoda indirectă de estimare reprezintă o metodă de determinare a venitului impozabil estimat prin intermediul analizei situaţiei fiscale a persoanei fizice, utilizînd informaţii şi din alte surse decît dările de seamă fiscale ale persoanei respective.

Stimată audiență! În primul rînd, aş dori să vă mulţumesc pentru acceptul de a participa la masa rotundă de astăzi, în cadrul căreia vor fi puse în discuţie realizările şi perspectivele activităţii Serviciului Fiscal, prin prisma reformei administrării fiscale, foarte actuale în prezent.

În secolul XXI tehnologiile informaționale au devenit pentru fiecare cetățean un element indispensabil şi influent al vieții cotidiene. Datorită impactului pozitiv, inovațiile tehnologice devin mai eficiente, mai inteligente şi influențează benefic asupra sporirii calității vieții. Pentru a corespunde cerințelor contemporane, fiecare instituție publică, indiferent de domeniul în care activează, utilizează diferite sisteme informaționale pentru optimizarea proceselor interne şi externe, dispune de un web-site, care a devenit astăzi un mijloc accesibil de comunicare cu publicul larg, astfel instituțiile publice devin mai performante, mai transparente, mai dinamice, cinstite şi responsabile față de nevoile cetățenilor. Dorința principală, în era informației, este transformarea administrării publice multi-departamentale, multi-ierarhice şi orientate spre control în una inteligentă, orientate spre servicii şi centrată pe nevoile clientului.

Două pietre de temelie a oricărei organizaţii sunt oamenii şi procesele. Dacă persoanele sunt motivate să lucreze din greu, pînă cînd procesele de lucru sunt împovărătoare şi cele neesenţiale sunt încă prezente, performanţa organizaţiei va fi una scăzută. Remodelarea proceselor de lucru (Business Process Reenginering — BPR) este cheia transformării modului în care oamenii lucrează1.

Prin Legea nr. 267 din 23 decembrie 2011 (în vigoare din 13 ianuarie 2012), a fost modificat art. 52 din Codul fiscal. Ca rezultat, a apărut o serie de întrebări ce merită a fi soluţionate, în scopul aplicării adecvate a prevederilor Codului fiscal. La organizaţii necomerciale sînt atribuite organizaţiile înregistrate în conformitate cu legislaţia în vigoare (art. 52 alin. (1) din Codul fiscal). Astfel, în conformitate cu norma citată, sub incidenţa art. 52 din Codul fiscal cad organizaţiile, în legile ce reglementează modul de funcţionare a cărora este prevăzută norma care ar stipula că activitatea acestora nu urmează să genereze venituri, după cum urmează:

Vinificaţia, ca ramură a economiei naţionale din Republica Moldova, se încadrează în şirul domeniilor de bază, astfel, semnificaţia integrării problemelor de producere, de asigurare şi respectare a trasabilităţii producţiei alcoolice, a problemelor de metrologie şi de elucidare a problemelor administrării fiscale în branşă este una majoră.

1. Tarifele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, termenele de virare a acestora la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi tipurile de prestaţii sociale asigurate se stabilesc după cum urmează:

La nivel macroeconomic, procedurile insolvabilităţii permit societăţii a se dispensa de intreprinderile care au devenit un balast pentru o economie sănătoasă. La nivelul unei întreprinderi, procesul de insolvabilitate poate fi varianta optimă, iar uneori şi unică alternativa de soluţionare a dificultăţilor întreprinderii, prin lichidarea acesteia sau prin aplicarea instrumentelor de depăşire a crizei şi stării de insolvabilitate. Nu sunt rare cazurile cind iniţierea procedurii de insolvabilitate se soldeaza cu revigorarea afacerii agenţilor economici.

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.