Criza pandemică, cu care s-a confruntat întreaga societate pe parcursul anului 2021, inclusiv mediul de afaceri, dar și criza climatică (seceta) a făcut ca activitatea Confederației Naționale a Patronatelor în anul precedent să fie orientată spre identificarea unor soluții viabile de depășire a problemelor agenților economici, dezvoltarea în condiții optime a afacerilor și, implicit, creșterea economică/ bunăstarea populației, se menționează în Raportul de activitate prezentat astăzi, 27 mai, în cadrul adunării generale a CNPM.   Astfel, un subiect prioritar pentru CNPM pe parcursul anului precedent a constituit digitalizarea economiei

În contextul actual economic dificil cauzat de multiplele crize care au afectat Republica Moldova în ultima perioadă de timp (criza energetică, seceta, inflația etc.),

Modul de compensare a dobânzilor la credite bancare și/sau nebancare investiționale, contractate de întreprinderile mici și mijlocii, a fost lansat astăzi, 22 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă organizată de Ministerul Economiei și Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), care este și instituția implementatoare a programului.

În ianuarie-iunie 2020, volumul investițiilor în active imobilizate s-a diminuat cu 14,9%, însumând 7,9 mld. lei. Au scăzut esențial investițiile finanțate din sursele proprii ale agenților economici, bugetul public național, credite interne și surse străine: - surse proprii ale agenților economici – cu 11,2% (valoarea 5,9 mld. lei, contribuția -7,2 p.p.) - bugetul de stat – cu 58,1% (valoarea 2,6 mld. lei, contribuția -3,9 p.p.) - bugetele unităților administrativ-teritoriale – cu 43,5% (valoarea 3,1 mld. lei, contribuția -2,5 p.p.); - credite interne –  cu 23,3% (valoarea 7 mld. lei, contribuția -2,3 p.p.) - surse străine – cu 33,5% (valoarea 4 mld. lei, contribuția -2,0 p.p.).

Executivul a aprobat în ședința de ieri, 20 aprilie, proiectul hotărârii de Guvern pentru iniţierea negocierilor şi aprobarea semnării Acordului dintre Ministerul Finanțelor şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare privind contribuția la Fondul de intervenție al Guvernului RM în contul special deschis pentru sprijinul refugiaților ucraineni.   Scopul Acordului constă în oferirea din partea elvețiană a unui suport în valoare de până la $3,2 mil. cu titlu de donație (asistență nerambursabilă) în Fondul de intervenție al Guvernului care va fi utilizat pentru consolidarea capacităților naționale de răspuns la criza refugiaților.

Pe fondul descreșterilor din perioada de criză din anul 2020, activitatea investițională în Republica Moldova s-a relansat în lunile ianuarie-septembrie ale anului 2021, menționează Ministerul Economiei în  Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM,  făcut public recent. Conform datelor oficiale, în primele nouă luni ale anului precedent volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 16,6%, însumând circa 18,3 mld. lei.   În opinia experților, sporirea investițiilor proprii ale agenților economici efectuate în tehnologii noi, mașini și utilaje, precum și creșterea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii publice au constituit factorii de bază care au influențat majorarea volumului investițiilor. Astfel, investițiile proprii ale agenților economici a asigurat în perioada analizată peste de 76% din creșterea investițiilor totale.

Prețul achitat de operatorii de transport rutier pentru eliberarea actelor permisive de către Agenția Națională Transport Auto (ANTA) ar putea fi diminuat, ceea ce va permite reducerea costurilor operaționale ale operatorilor.   Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a elaborat proiectul de lege ce conține modificări în mai multe acte normative, acesta având drept scop susținerea activității operatorilor de transport rutier pentru depășirea situațiilor create de criza pandemică, a fluctuațiilor de pe piața carburanților și necesitatea de ocolire a teritoriului Ucrainei, care au un impact major în creșterea costurilor operaționale.

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent se vor majora cu 2634,9 mil. lei (cu 5,3% față de indicatorul aprobat inițial) și vor constitui 52701,5 mil.lei, în timp ce cheltuielile vor spori cu 6884,9 mil.lei (cu 10,6%) și vor constitui 72 087,5 mil.lei. La rândul său, deficitul bugetar va fi majorat cu 4250,0 mil. lei, până la 19386,0 mil. lei.   Parlamentul a aprobat în lectură finală în ședința de astăzi, 5 mai, cu 59 de voturi,  proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2022, acestea fiind determinate atât de criza din sectorul energetic și creștere prețurilor la produsele de bază, cât și de impactul crizei din regiune, precum și

În luna septembrie Republica Moldova ar putea obține de la Fondul Monetar Internațional, fără condiționalități și existența unui acord în acest sens, $400 mil. Oportunitatea se regăsește în decizia Comitetului executiv al FMI, care a susținut propunerea directorului general al Fondului, Kristalina Gheorghieva, privind alocarea Drepturilor Speciale de Tragere (DST) în echivalentul a $650 mld. –  cea mai mare alocare din istoria FMI destinată țărilor-membre în funcție de contribuția statelor în cadrul FMI.   Alocarea DST este planificată să contribuie  la consolidarea răspunsului la criza COVID-19. Kristalina Gheorghieva a salutat sprijinul Comitetului executiv al FMI pentru inițiativa sa, menționând că acum această propunere trebuie examinată și aprobată de Consiliul guvernatorilor FMI.

Veniturile bugetului de stat în anul 2021 au fost realizate în sumă de 49 383,8 mil. lei și sunt în creștere cu 7,7% față de indicatorul precizat. Reamintim că pe parcursul anului precedent au fost operate modificări la Legea bugetului de stat și, ca urmare, veniturile au fost precizate în sumă de 45 864,9 mil. lei, cu 4449,5 mil. lei mai mult decât suma aprobată inițial. Comparativ cu anul 2020, veniturile bugetului de stat s-au majorat cu 28,3% în urma relansării economiei după criza provocată de pandemie. Astfel, ponderea veniturilor bugetului de stat în bugetul public național a constituit 63,8%, iar ca pondere în PIB acestea au constituit 20,4%.   Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2021 a fost prezentat astăzi, 1 iunie, în ședința Executivului și urmează a fi transmis Parlamentului pentru aprobare.

Conform datelor preliminare prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS), Produsul Intern Brut al Moldovei în anul 2021 a constituit în prețuri curente (de piață) 241,9 mld. lei, majorându-se comparativ cu anul 2020, în termeni reali, cu 13,9% pe fundalul reducerii indicatorului în anul 2020 față de anul 2019 cu 8,3%. Astfel, în comparație cu nivelul anului pre-criză (2019), PIB-ul în anul precedent s-a majorat cu 4,5% în termeni reali.   La creșterea PIB în anul 2021 au contribuit agricultura, silvicultura şi pescuitul cu ponderea de 10,4% la formarea PIB; comerțul cu ridicata – cu 8,2%; transporturile și depozitarea – cu 4,2%; informațiile și comunicațiile – cu 5,5%; producția și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 2,1%; arta, activități de recreere și de agrement – cu 1%.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat la sfârșitul anului trecut o nouă versiune electronică a Registrului Membrilor CCI a RM. Acest instrument online permite companiilor interesate să găsească potențiali parteneri pentru cooperare și investiții profitabile în Republica Moldova. Criza fără precedent survenită din cauza conflictului militar din țara vecină Ucraina, a dus la apariția unor provocări serioase pentru toți antreprenorii și la necesitatea de a căuta noi parteneri pentru susținerea și dezvoltarea afacerilor. Sergiu Harea, Președintele CCI a Republicii Moldova, ne explică în acest interviu cum poate ajuta, în aceste condiții, Registrul Membrilor CCI a RM.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 8 noiembrie 2022, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 21,50 la sută anual. Se mențin ratele de dobândă

Parteneriatul public-privat (în continuare – PPP) este un instrument de dezvoltare pe termen mediu și lung a infrastructurii şi a serviciilor publice, îmbinând avantajele sectorului privat şi ale sectorului public.

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent ar putea fi majorate cu 2634,9 mil. lei sau cu 5,2% față de indicatorul aprobat inițial, cheltuielile – cu 6884,9 mil. lei sau cu 10,6%, iar soldul bugetar ar putea crește cu 4250,0 mil. lei (28,1%).   În ședința de astăzi, 18 aprilie, Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 nr. 205/2021.   Astfel, veniturile bugetului de stat ar putea constitui 52,7 mld. lei datorită majorării veniturilor la componenta de bază cu 2,52 mld. lei și la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 115,2 mil. lei. Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 2,7%, a încasărilor din granturi – de 2 ori, precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 10,7%.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul curent se vor majora cu 138 978,5 mii lei și vor constitui 27,6 mld. lei, modificările fiind necesare în contextul promovării măsurilor de susținere a angajatorilor și salariaților în situația de criză provocată de pandemia COVID-19, dar și pentru susținerea familiilor defavorizate, prin consolidarea programului de ajutor social, ca urmare a majorării tarifelor la gazele naturale și energia termică.   Pe agenda Parlamentului este înregistrat proiectul de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2021.

De la începutul acestui an, Parlamentul European a inițiat un proiect de directivă ce prevede dreptul salariaților de a se deconecta, ceea ce îi va face inaccesibili pentru angajatori după orele de program. Conform motivării Parlamentului European, proiectul le va oferi dreptul salariaților de a nu răspunde la apeluri telefonice, la SMS-uri sau la e-mailuri legate de muncă înainte sau după program. Măsura este gândită tocmai în contextul în care criza epidemiologică a dus la creșterea numărului de salariați care lucrează de la distanță. Proiectul de directivă ar urma să fie aplicabil atât salariaților din sectorul public, cât și celor cu angajatori din mediul privat.

Guvernul va propune Parlamentului să declare stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 30 de zile, în perioada 22 octombrie–20 noiembrie 2021, în legătură cu criza în domeniul gazelor naturale.   Potrivit hotărârii aprobate astăzi, 22 octombrie, de Guvern, pe perioada stării de urgență Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va emite dispoziții în vederea punerii în executare a următoarelor măsuri:

Pe parcursul anului 2022 întreprinderile mici și mijlocii din țara noastră vor avea posibilitatea să acceseze noi programe implementate de Organizația de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Faptul a fost anunțat în cadrul unei conferințe organizată de Ministerul Economiei și ODIMM.   După cum a menționat directorul interimar ODIMM, Dumitru Pîntea, în bugetul de stat pentru anul curent sunt aprobate mijloace financiare în sumă de 140 mil. lei pentru implementarea proiectelor gestionate de ODIMM, dar urmează discuții cu partenerii externi pentru a extinde resursele disponibile, astfel încât să sporească suportul oferit pentru dezvoltarea IMM-urilor.

Deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza pandemică au determinat diminuarea investițiilor în active imobilizate. În anul 2020, acestea au însumat circa 27,1 mld. lei s-au micșorat cu 2,6% comparativ cu anul 2019. În Raportul Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a RM se spune că cele mai afectate de criză au fost investițiile din sursele proprii ale agenților economici (-6,6%), generând și cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale (-3,9 p.p.).   De asemenea, criza pandemică a influențat puternic fluxul investițiilor străine, care s-au diminuat în perioada analizată cu 15,8%. Constrângerile bugetare apărute în situația de criză au limitat cu 1,5% și investițiile din bugetul public național.