Starea de urgență în Republica Moldova va dura încă 45 de zile, începând cu ziua de 24 iunie curent. Legislativul a aprobat în ședința de astăzi, 23 iunie, proiectul de hotărâre a Parlamentului privind prelungirea stării de urgență. Necesitatea extinderii termenului este determinată de riscurile persistente în privința securității aprovizionării Republicii Moldova cu resurse energetice, impactului asupra domeniului transporturilor, securității la frontieră și gestiunii fluxului de refugiați.

Astăzi, 20 ianuarie, Comisia Națională Extraordinară în Sănătate Publică a instituit noile măsuri de prevenire şi control al infecţiei COVID-19 în perioada 22 ianuarie - 20 februarie 2022, la nivel naţional. Astfel, entităţile publice şi private vor organiza regimul de muncă în următoarelecondiţii:a) cu introducerea muncii la domiciliu, dacă specificul activităţii permite;b) stabilirea activităţii în ture, iar componenţa grupurilor de persoane să fie fixă maxim posibil, dacă specificul activităţii permite. Evitarea interacţiunii membrilor din ture diferite;c) la stabilirea programului de lucru conform pct. a) şi b) angajatorii vor acordaprioritate angajaţilor care au în întreţinere copii minori;d) şedinţele de lucru se vor desfăşura online, dacă specificul activităţii permite. Alte măsuri pot fi consultate în Hotărârea CNESP nr.2.

Prin derogare de la art. 15 din Legea nr. 215/2011 cu privire la frontiera de stat și al art. 6 și art. 61 din Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova se stabilește că, la traversarea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova de pe teritoriul Ucrainei se autorizează trecerea frontierei de stat a cetățenilor ucraineni, prin punctele de trecere a frontierei de stat, la prezentarea a unui din actele de identitate: pentru minori – unul din următoarele acte: certificatul de naștere, actul de identitate național (buletinul/card de identitate), pașaport; pentru maturi – actul de identitate național (buletin/card de identitate) sau pașaport.

Lista tipurilor de operațiuni de prelucrare care fac obiectul cerinței de efectuare a unei evaluări a impactului asupra protecției datelor cu caracter personal a fost aprobată prin Ordinul nr.27 al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal din 31 martie 2022, fiind publicată în MO.   Evaluarea impactului reprezintă un instrument prevăzut de rigorile europene privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, având scopul de responsabilizare a operatorilor în vederea stabilirii măsurilor adecvate, care trebuie luate pentru a demonstra că prelucrarea datelor respectă prevederile legale.

În legislaţia aferentă calculării şi declarării contribuțiilor de asigurări sociale (în continuare – CAS) în anul 2024 nu au intervenit modificări esențiale ce țin de calcularea și raportarea CAS. Tarifele contribuţiilor datorate de angajator reglementate prin Anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 489/1999 )

Codul Fiscal prevede o diversitate de beneficii extra-salariale (enumerate mai jos), pentru care angajatorul, în unele cazuri, nu datorează impozit, prime de asigurare obligatorii de asistență medicală și/sau contribuții sociale sau care, în alte cazuri, pot fi deduse din

Angajatorul este obligat să creeze condiţiile necesare şi să favorizeze formarea profesională a salariaţilor care studiază în instituţii de învăţământ, fără scoatere din activitate

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

Hotărârea Guvernului nr.901/2024 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (aspecte ce țin de domeniul fiscal și vamal) (HG nr.901/2024) a fost elaborată în temeiul art.XVII alin.(3) din Legea nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) și are drept scop aducerea în concordanţă actelor normative secundare cu prevederile Codului fiscal și

În lunile ianuarie-octombrie ale anului 2021, inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 2050 controale, dintre care 1394 – în domeniul raporturilor de muncă, 615 – privind securitatea și sănătatea în muncă și 41 – mixte la unitățile cu un număr de 102,7 mii salariaţi.    Din numărul total de controale efectuate, 1614 au fost planificate (392 – în sectorul public și 1222 – în sectorul privat) şi 436 inopinate (inclusiv 152 în sectorul public și 284 – în sectorul privat). Cu deplasarea în teren la agentul economic au fost efectuate 1009 controale, iar 1041 – din oficiu.

Începând cu data de 01 ianuarie 2025 intră în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, precizează Serviciul Fiscal de Stat.

Prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024) au fost operate mai multe completări și modificări în Codul fiscal (în continuare – CF). În articolul dat vom analiza unele modificări care au fost introduse în titlul II din CF

Registrul riscurilor Serviciului Fiscal de Stat a fost actualizat la data de 1 septembrie curent, fiind incluse următoarele riscuri:

Spectrul serviciilor prestate de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ar putea fi extins prin înregistrarea divorțului. Un proiect în acest sens a fost inclus pe agenda secretarilor generali din 11 februarie curent.   Astfel, se propune completarea Legii cu privire la taxele consulare (anexa nr.2, compartimentul IV, poziția 2) cu serviciul ce se referă la înregistrarea divorţului în temeiul cererii comune a soţilor, în cazurile în care între aceștia nu există neînțelegeri referitoare la partajul proprietății comune în devălmășie, la întreținerea, educația și domiciliul copiilor minori comuni sau la întreținerea unuia dintre soți. Pentru acest serviciu se va percepe o taxă de 250 lei.

În anul 2020 veniturile medii lunare disponibile per persoană din cadrul unei gospodării casnice a constituit 3096,6 lei. Principala sursă de formare a veniturilor a fost activitatea salarială (50,2%), fiind urmată de veniturile din prestațiile sociale (19,3%), dintre care 14,5% sunt pensii, și veniturile din activitatea individuală agricolă. Transferurile din afara țării au contribuit la formarea veniturilor disponibile în proporție de 12,9%, denotă rezultatele Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (Cercetare) pentru anul precedent, realizată de Biroul Național de Statistică (BNS). Pentru Cercetare a fost utilizat un eșantion brut de circa 12,8 mii gospodării, care este unul reprezentativ la nivel național, pe medii de reședință și pe regiuni statistice: Nord, Centru, Sud și mun. Chișinău.  

În cazul în care unul dintre părinți copilului minor este cetățean al Republicii Moldova, iar celălalt – cetățean străin și nu are domiciliu legal pe teritoriul RM, va fi obligatorie depunerea declarației de către părintele cetățean al RM, în scris, persoanei responsabile din cadrul subdiviziunii Agenției Servicii Publice, misiunii diplomatice/ oficiului consular sau autentificată de notar, din care să rezulte acordul pentru eliberarea pașaportului acestui minor.   În ultima ședință secretarii  generali au analizat proiectul hotărârii pentru modificarea Regulamentului privind eliberarea actelor de identitate și evidența locuitorilor Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului 125/2013. 

La 31 decembrie 2023 a expirat termenul de utilizare a facilității* stabilite la art. 24 alin.(21) din Legea nr. 1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal pentru angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe (activităţi legate de analiza,

Inspectoratul de Stat al Muncii a efectuat 895 controale la unități cu un număr de 51,8 mii salariaţi, inclusiv 771 în domeniul raporturilor de muncă, 107 – securității și sănătății în muncă și 17 – mixte. Conform datelor recent publicate de ISM pentru primele cinci luni ale anului curent, din numărul total de controale 681 au fost planificate (218 – în sectorul public, 463 – în sectorul privat) şi 214 inopinate (74 – în sectorul public, 140 – în sectorul privat). Cu deplasarea în teren la agentul economic au fost efectuate 270 controale (preponderent în sectorul public), iar 625 – din oficiu.   Ca rezultat al acțiunilor de inspecție întreprinse au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost stabilite și consemnate 5904 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative,

În primul semestru al anului curent, Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) a efectuat 1157 controale, dintre care 910 în domeniul raporturilor de muncă, 227 – securității și sănătății în muncă și 20 de verificări mixte, comunică ISM. Din numărul total de controale efectuate 886 au fost planificate, 244 fiind desfășurate în sectorul public și 642 – în cel privat, iar alte 271 verificări au fost inopinate (102 – în sectorul public și 169 – în sectorul privat).    Ca rezultat al acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost stabilite 7941 de abateri de la prevederile actelor legislative şi normative,

Inspectoratul de Stat al Muncii a efectuat 495 controale pe parcursul trimestrului I al anului 2021 cu scopul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă, conform informației publicate de ISM.     Potrivit datelor, din numărul total de controale 361 au fost planificate, dintre care 123 – în sectorul public și 238 – în sectorul privat, iar celelalte 134 sunt verificări inopinate.