Urmează sau nu compania „B” să reflecte suma dividendelor primite în declarația persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN12), avînd în vedere faptul că pentru întreprinderea „B” acestea reprezintă venit obținut din care s-a efectuat reținerea finală a impozitului, ceea ce scuteşte beneficiarul de la includerea dividendelor în componența venitului brut, precum şi de la declararea acestora. Orice persoană care desfășoară activitate de întreprinzător (persoanele specificate în art. 90 din Codul Fiscal) reţine și achită la buget, conform dispozițiilor art. 90 alin. (31) din Codul Fiscal, un impozit în mărime de 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cotepărţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv. Într-adevăr, alin. (4) din acest articol stabilește că reţinerea finală a impozitului scuteşte beneficiarul veniturilor specificate la alin. (31) de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora.

Conform art. 901 alin. (31) lit. d) din Codul fiscal în vigoare pe parcursul anului 2011, persoanele specificate la art. 90 alin.(1) din Codul fiscal reţin şi achită la buget un impozit în mărime de 15% din veniturile îndreptate spre achitare fondatorilor întreprinzătorilor individuali sau gospodăriilor ţărăneşti (de fermier). Prevederea prezentei litere nu se aplică fondatorilor întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), care obţin venituri din vînzări în mărime de pînă la 3 milioane de lei pe an şi al căror număr mediu scriptic de personal nu depăşeşte 9 persoane.

La şedinţă au participat delegaţiile statelor-membre ale CSI: Republica Azerbaidjan, Republica Belarus, Republica Kazahstan, Republica Kîrgîstan,Republica Moldova, Federaţia Rusă,Republica Tadjikistan, Ucraina; reprezentanţii invitaţi ai organelor fiscale din Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Coreea, precum şi reprezentanţii Comitetului Executiv al CSI şi Comitetului de Integrare Eurasiatică (EvrAzEs).

Determinarea impozitului pe venit din creşterea de capital este o provocare atît pentru persoana fizică şi juridică, cît şi pentru administraţia fiscală. Baza normativă, ce ţine de aplicarea impozitului pe venit la creşterea de capital, este prevăzută în Capitolul 5 „Creşterea şi pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal.

Într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Veaceslav Negruţa, ministrul Finanţelor, a vorbit despre relaţia Moldovei cu FMI, despre condiţiile în care se elaborează bugetul de stat pentru anul viitor, despre cadrul legal privind finanţele publice, dar şi despre un posibil impact al politicului asupra economicului în 2014. T: Deşi cu o oarecare întîrziere, Moldova a finalizat implementarea Programului cu FMI pentru perioada 2009 – 2013. Ce puteţi spune despre acest Program acum, cînd totul deja a rămas în urmă?

În conformitate cu calendarul bugetar, Ministerul Finanţelor a început în luna martie elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu, colectînd de la instituţiile de stat şi de la partenerii de dialog social prognozele de creştere economică, propunerile pentru strategiile de cheltuieliectoriale, propunerile de formare a politicii fiscale pe termen mediu. Confederaţia naţională a patronatelor a venit, ca şi în anii precedenţi, cu o lungă listă de doleanţe, împărţită pe 10 capitole, începînd de la impozitul pe venit şi încheind cu administrarea fiscală. Printre ideile promovate de patronate, care au fost preluate şi de către unele autorităţi publice, se numără deducerea sumei creditelor ipotecare şi a cheltuielilor aferente acestora, achitate de persoanele fizice, la procurarea locuinţei pe parcursul anului fiscal, precum şi deducerea sumelor cheltuite pentru sănătate şi învăţămînt. Această acţiune de politică fiscală ar putea permite revigorarea sectorului construcţiilor şi ar constitui un stimulent real pentru bănci să acorde credite pe termen lung, dar şi pentru persoanele care îşi procură o locuinţă în ipotecă, consideră autorii.

Generalităţi Asigurarea constă în protecţia financiară pentru pierderile cauzate de o gamă largă şi variată de riscuri. În Republica Moldova, piaţa asigurărilor este reglementată de o serie de acte legislative şi normative. Principalul act legislativ în domeniul asigurărilor este Legea nr. 407-XVI din 21 decembrie 2006 cu privire la asigurări. Acest act legislativ reglementează modul de organizare şi funcţionare a asigurărilor, reasigurărilor, precum şi supravegherea activităţii acestora. Nu sunt acoperite asigurările sociale de stat, asigurările obligatorii de asistenţă medicală, asigurările obligatorii pentru unele categorii de persoane şi fondurile nestatale de pensii. După modul de asigurare, există două forme: obligatorie şi benevolă (facultativă).

Lichidarea patrimoniului debitorului Prin procedura de lichidare a patrimoniului se înţelege procedura aplicabilă debitorului în procesul de insolvabilitate: valorificarea masei debitoare pentru obţinerea de mijloace băneşti, în vederea satisfacerii creanţelor, care finalizează cu lichidarea debitorului ca subiect de drept.

Sursele de venit impozabile sunt specificate în prevederile art. 18 din Codul fiscal. Ţinînd cont de faptul că venitul din chirie (arendă) este sursă de venit impozabilă, potrivit lit. d) din articolul menţionat, venitul dat urmează a fi inclus în venitul brut al contribuabilului. Totodată, potrivit prevederilor art. 90 din Codul fiscal, din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pentru arenda terenurilor agricole, entitatea nu urmează să reţină în prealabil impozitul pe venit în mărime de 7%. În acest sens, nici prevederile art. 901 alin. (3) din Codul fiscal nu permite reţinerea finală a impozitului în mărime de 10% din venitul arendei terenurilor agricole.

În conformitate cu prevederile art. 793 din Codul fiscal, forma certificatelor care atestă reşidenţa şi impozitele achitate de către nerezidenţi în Republica Moldova, precum şi lista documentelor, în baza cărora se eliberează acestea, se stabilesc de Guvern.

Taxele aplicate averilor miliardarilor din America sunt catalogate de unii analiști drept exagerate, însă dacă le comparăm cu cele din Austria sau Ungaria pot părea infme. Un raport KPMG arată cum au fost taxate veniturile din 2010 în diferite ţări, iar SUA nu au fost incluse nici măcar în topul 20. Danemarca ocupă primul loc în topul KPMG privind cele mai mari taxe aplicate averilor ce depăşesc 100.000 de dolari, citat de Business Insider. Aici, veniturile pot fi taxate cu un procent cuprins între 28-43%. Averile ce depăşesc 300.000 de dolari sunt impozitate cu 51,3%, iar cele peste 100.000 de dolari cu 41,8%.

Conform art. 901 alin. (1) Cod fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri de la campaniile promoţionale este obligat să reţină din fiecare cîştig şi să verse la buget un impozit în mărime de 10%. Totodată, alin. (33) al aceluiaşi articol din Codul fiscal stabileşte alte prevederi şi anume: fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de:

Dl LEHMANN este un jurist şi deţine titlul de master în drept, precum şi un titlu de master cu studii aprofundate în domeniul T.V.A… Înainte de a lucra în cadrul Administraţiei Fiscale Federale a Elveţiei, Secţia Principală T.V.A., a activat în calitate de consultant pe problemele T.V.A… Sumar În scopul reducerii poverii administrative şi simplificării procedurii de completare a declaraţiilor privind T.V.A. pentru întreprinderile mici şi mijlocii, în Elveţia a fost implementată, prin Ordonanţa privind T.V.A. din 1995, metoda cotei fiscale nete. De atunci, legislaţia privind T.V.A. a fost ajustată prin implementarea, în anul 2001, a Legii privind T.V.A. şi a Legii privind T.V.A. revizuite în anul 2010. Odată cu cea de a doua revizuire a Legii privind T.V.A. au fost majorate plafoanele în aşa mod, încît mai mulţi subiecţi ai impunerii să deţina dreptul de a folosi cota fiscală netă. Cotele fiscale nete se calculează pentru fiecare sector sau ramură a economiei. Acestea se stabilesc de către Administraţia Fiscală Federală a Elveţiei (AFF) în urma consultării asociaţiilor din industria în cauză. În scopul asigurării acurateţii cotelor fiscale nete, Oficiul Federal de Audit al Elveţiei1 revizuieşte cu regularitate oportunitatea şi corectitudinea acestora.

Care sînt obligaţiile fiscale privind impozitul pe venit al persoanelor implicate şi se deduc sau nu în scopuri fiscale cheltuielile de reparaţie a apartamentului vizat? Conform art. 19 lit. a) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de patron includ plăţile acordate salariatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat.

Налогоплательщик – пользователь контрольно-кассовой машины с фискальной памятью (ККМ) несёт ответственность за правильность и достоверность данных, отражённых в Журнале контрольно-кассовой машины (ЖККМ), а также за внесённые в ЖККМ исправления. Для корректного заполнения ЖККМ пользуйтесь следующими правилами:

Contribuabilul – utilizator al maşinilor de casă şi de control cu memorie fiscală (MCC) poartă răspundere pentru veridicitatea şi corespunderea datelor înscrise în Registrul MCC (RMCC), precum şi pentru rectificările efectuate. Pentru completarea corectă a RMCC, urmează de condus cu următoarele norme:

Obiectivul Programului Unul dintre obiectivele de îndeplinit asumate de Serviciul Fiscal de Stat este încurajarea conformării benevole, care prevede politici de asistenţă şi sprijin la facilitarea conformării, precum şi politici de descurajare şi detectare a contribuabililor ce intenţionat nu se conformează. Concomitent, un fenomen important pentru Serviciul Fiscal de Stat este respectarea echilibrului de interese al statului şi ale mediului de afaceri, pentru a micşora presiunea asupra contribuabililor oneşti, care execută la timp şi în volum deplin obligaţiile fiscale şi, concomitent, de a asigura sancţionarea inevitabilă pentru cei, care conştient se eschivează de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii. Creşterea gradului de conformare fiscală benevolă presupune ca administraţia fiscală să anticipeze în permanenţă aşteptările contribuabililor, îndrumîndu-vă în aplicarea prevederilor legislaţiei fiscale, astfel încît dumneavoastră să vă îndepliniţi în mod voluntar şi la timp obligaţiile fiscale.

Anexa nr.1 la Ordinul IFPS nr. 1373 din 17 august 2013 I. DISPOZIŢII GENERALE 1. Regulamentul cu privire la stimularea morală (non-financiară) a contribuabililor oneşti (în continuare — Regulament) stabileşte modul şi condiţiile de organizare şi desfăşurare a acţiunii de stimulare cu certificate şi diplome a celor mai oneşti (credibili) contribuabili, precum şi a celor mai profesionişti contabili (ai aceloraşi contribuabili certificaţi din partea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat) care au asigurat un înalt grad de conformare fiscală benevolă, prin calcularea, declararea şi achitarea în cuantum integral a obligaţiilor fiscale aferente activităţii de întreprinzător, demonstrînd un nivel înalt al transparenţei evidenţei contabile a activităţii desfăşurate, conform normelor în vigoare.

Ministerul Finanţelor, în scopul aplicării corecte a legislaţiei fiscale privind impozitul pe venit, pentru cunoştinţă şi călăuză în activitatea cotidiană, comunică următoarele.

Conform art. 89 alin. (1) din Codul fiscal în redacţia în vigoare în 2011, fiecare plătitor de dobînzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), şi royalty (cu excepţia plăţilor efectuate către nerezidenţi) este obligat să reţină din fiecare dobîndă şi royalty şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 15% din plată.