Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației va desfășura pe parcursul anului viitor 50 de controale în domeniile comunicațiilor electronice și poștale, potrivit Planului publicat de autoritate.   Reamintim că controalele se vor desfășura  în conformitate cu Metodologia controlului de stat asupra activității de întreprinzător, ținând cont de verificările precedente, subiectele petițiilor examinate, serviciile oferite utilizatorilor etc. în baza criteriilor de risc aprobate.    În listă se regăsesc furnizori din mai multe localități din țară, inclusiv operatorii de telefonie Orange, Moldcell și Moldtelecom.

ISQM 1 și ISA 220 (revizuit) înlocuiesc Standardul privind controlul calității ISQC 1 „Controlul calității pentru firmele care efectuează audituri și revizuiri ale situațiilor financiare, precum și alte misiuni de asigurare și servicii conexe” (în continuare – ISQM 1) și Standardul Internațional de Audit ISA 220 „Controlul calității pentru un audit al situațiilor financiare”;

Interacțiunea dintre mediul de afaceri și autorități va deveni mai eficientă și mai operativă datorită noii aplicații lansate cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare – Mobile BizRadar (Comunitatea Virtuală a Oamenilor de Afaceri din Moldova), comunică Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM.

Sistemele informaționale de stat, prin intermediul cărora autoritățile/instituțiile publice prestează diverse servicii, impun în mod direct deținerea instrumentului de identificare a persoanei în lumea virtuală și de semnare electronică a documentelor întocmite în cadrul acestora. Pornind de la necesitatea obținerii semnăturii electronice pentru utilizarea serviciilor electronice de către mediul de afaceri, dar și de către persoanele fizice, cetățenii RM devin titulari ai unui instrument care deschide accesul către o multitudine de date personale și confidențiale ale persoanei juridice

Statutul juridic al personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic din domeniile cercetării și inovării se stabileşte de organizaţie în funcţie de profilul şi domeniul ei de activitate. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate cadrelor ştiinţifice din instituţiile de învăţământ și organizaţiile

Normele de prudență financiară (în continuare – NPF) ale Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (în continuare – CNPF) nr. 17/8 din 30 aprilie 2008,

Recent a fost liberalizată piața comunicațiilor poștale, fiind abrogat art. 28 din Legea comunicațiilor poștale nr. 36/2016 care prevedea tarife preferențiale pentru Î.S. „Poșta Moldovei”, iar ceilalți operatori poștali erau obligați să stabilească un tarif de cel puțin 3 ori mai mare decât cel preferențial.   Astfel, de la 1 septembrie 2021 toți prestatorii de servicii poștale au drepturi și obligații egale, iar tarifele pentru serviciile poștale sunt aplicate uniforme pe întreg teritoriul țării.  

Înregistrarea bunurilor imobile şi drepturilor asupra lor în Republica Moldova este obligatorie. Dreptul de proprietate apare din momentul înscrierii acestuia în registrul bunurilor imobile. Înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil asigură recunoaşterea publică şi ocrotirea de către stat a acestor drepturi.

Volumul veniturilor provenite din activitățile desfășurate în sectorul comunicațiilor electronice (telefonie mobilă și fixă, Internet mobil și fix, transmisie și retransmisie a programelor audiovizuale și alte activități în domeniul comunicațiilor electronice) a însumat 1,44 mld. lei și s-a diminuat în trimestrul I al anului 2021 față de perioada similară a anului precedent cu 1,3%.   Conform datelor din raportul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) privind evoluția pieței respective în ianuarie-martie anul curent, diminuarea a fost determinată de scăderea veniturilor realizate din vânzarea serviciilor de telefonie fixă cu 8,8% (până la 88,7 mil. lei) și telefonie mobile cu 7% (până la 693,3 mil. lei).

Un contract de asigurare este un tip de contract reglementat prin Codul Civil al Republicii Moldova. Acesta conține prevederi standard pentru orice contract și unele prevederi caracteristice doar pentru domeniul asigurărilor. De obicei, contractele de asigurări sunt întocmite de societățile de asigurare și conțin

Câștigul salarial mediu lunar nominal brut pentru anul 2021 în Moldova a constituit 9115,9 lei, fiind în creștere cu 12,4% față de anul 2020. Totodată, indicele câștigului salarial real în anul precedent față de anul 2020 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial brut și indicele prețurilor de consum) a fost de 106,9%, informează Biroul Național de Statistică.   Datele oficiale demonstrează că, în trimestrul IV al anului 2021, câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare a constituit 9767,6 lei, fiind în creștere cu 10,2% față de trimestrul IV al anului precedent și cu 6,5% – față de trimestrul III/2021. Indicele câștigului salarial real în perioada analizată față de trimestrul IV/2020 a fost de 98,7%.

În lunile ianuarie-septembrie 2021 au fost realizate investiţii în active imobilizate în valoare de 18,3 mld. lei, cu 16,6% mai mult faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent în preturi comparabile (pe fundalul reducerii cu 4,4% a indicatorului respectiv în ianuarie-septembrie 2020 față de aceeași perioadă a anului 2019).   Conform datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), în perioada de raportare investițiile în imobilizări corporale au constituit 17,9 mld. lei, ceea ce constituie 97,8% din valoarea totală a investițiilor în active imobilizate, înregistrând o creștere cu 16,4% față de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat la sfârșitul anului trecut o nouă versiune electronică a Registrului Membrilor CCI a RM. Acest instrument online permite companiilor interesate să găsească potențiali parteneri pentru cooperare și investiții profitabile în Republica Moldova. Criza fără precedent survenită din cauza conflictului militar din țara vecină Ucraina, a dus la apariția unor provocări serioase pentru toți antreprenorii și la necesitatea de a căuta noi parteneri pentru susținerea și dezvoltarea afacerilor. Sergiu Harea, Președintele CCI a Republicii Moldova, ne explică în acest interviu cum poate ajuta, în aceste condiții, Registrul Membrilor CCI a RM.

Darea de seamă IPC 21 „După control fiscal”. Aspecte specifice   Prin Ordinul nr.156/2021 al ministrului Finanțelor cu privire la modificarea Ordinului nr. 94/2020 au fost operate modificări în formularul „Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate”, care sunt puse în aplicare din 1 ianuarie 2022. Astfel, conform pct. 1 din Ordinul prenotat, în preambulul formularului tipizat  – Forma IPC 21, rubrica „După control fiscal” are următorul cuprins: Declararea contribuţiilor de asigurări sociale recalculate în rezultatul controlului fiscal pentru persoanele asigurate; Corectarea datelor persoanei asigurate pentru o perioadă supusă anterior controlului fiscal.

Oferirea unui sistem unic integrat de colectare, stocare, generalizare, analiză și publicare a situațiilor financiare, a raportului conducerii și a raportului auditorului ale entităților sunt scopurile conceptului sistemului informațional ”Depozitarul public al situațiilor financiare” elaborat de Biroul Național de Statistică, ținând cont de prevederile art. 8 (alin.4) din Legea nr.287/2017 contabilității și raportării financiare, potrivit cărora BNS gestionează Depozitarul public al situațiilor financiare (DPSF). Proiectul a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Se aplică mecanismul taxării inverse la livrarea producției agricole proprii (de exemplu, mere) efectuată de către o întreprindere declarată în proces de insolvabilitate? Care sunt sancțiunile neaplicării mecanismului taxării inverse?   În conformitate cu prevederile art.94 lit.e) din Codul fiscal, subiecți impozabili cu TVA sunt persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională potrivit legislaţiei, şi procură pe teritoriul RM proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA,

Cuantumul plății de reglementare și monitorizare în domeniul comunicațiilor electronice pentru anul 2022 va constitui 0,3% din volumul venitului provenit din activitățile în domeniul comunicațiilor electronice, rămânând la nivelul anilor precedenți.    În Monitorul Oficial din 15 octombrie curent a fost publicată Hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) nr. 30 din 8 octombrie 2021, prin care a fost stabilită plata pentru următorul an.

La data de 14 decembrie 2021, IP Serviciul Tehnologia Informaţiei și Securitate Cibernetică (STISC), Agenția Guvernare Electronică (AGE) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) au anunțat despre eventuala posibilitate a extindere a termenului de valabilitate a semnăturii electronice de la 2 ani la 5 ani.   Conform pct. 32 din Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, până la data de 07.07.2017 termenul de valabilitate a certificatului cheii publice al utilizatorului nu putea constitui mai mult de 1 an.

Proiectul modificărilor la Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice este înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă și prevede completarea Legii cu un articol ce va reglementa expres aplicabilitatea contractelor de mica valoare.   În momentul de față acest tip de achiziții este prevăzut în actele normative aprobate de Guvern, iar aplicarea prevederilor, în opinia experților, este ambiguă și incertă, regulile fiind utilizate neuniform. Autorul inițiativei consideră că prin ajustarea legislației va fi asigurată transparentizarea procedurilor de achiziții publice.

Unul din angajaţii întreprinderii noastre are viza de  reședință pe teritoriul din partea stângă a Nistrului. La instituţia medicală din localitatea din Transnistria în care locuiește angajatul s-a confirmat îmbolnăvirea acestuia de SARS-COV-2. Respectiv, persoanei i s-a eliberat certificat medical de incapacitate temporară de muncă. După vindecare, angajatul a prezentat la locul de muncă certificatul medical. Cum urmează să fie achitată indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă atât din mijloacele angajatorului, cât şi cele din  bugetul asigurărilor sociale de stat?