Astăzi, 21 aprilie 2021, a demarat cea de-a treia rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale între Republica Moldova şi Regatul Spaniei și a proiectului Aranjamentului administrativ pentru aplicarea Acordului. Negocierile sunt desfășurate în perioada 21-22 aprilie 2021 în format online, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale.   Acordul are drept scop asigurarea unui cadru de garanţii în domeniul asigurărilor sociale pentru lucrătorii migranţi din ambele state care desfăşoară sau au desfăşurat o activitate legală de muncă şi în prezent domiciliază pe teritoriul unuia din statele contractante.

În prima jumătate a anului curent la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale erau 700887 beneficiari de pensii, iar mărimea medie a prestației a constituit 1895,07 lei, informează CNAS. Cei mai mulți beneficiari primesc pensie pentru limită de vârstă – 527710 persoane, mărimea medie a prestației fiind de 1834,21 lei. Totodată, 123448 persoane beneficiază de pensie de dizabilitate cu mărimea medie de 1431,30 lei, iar beneficiari de pensii de urmaș sunt 11191, mărimea prestației constituind 977,42 lei.

În cazul nevalorificării biletului de reabilitare pe motiv de boală, contraindicații medicale sau deces al rudelor, beneficiarul care a achitat costul parțial al biletului are dreptul să solicite restituirea mijloacelor financiare achitate pe parcursul anului bugetar, dar nu mai târziu de data de 10 a lunii decembrie. Solicitarea de restituire a mijloacelor financiare achitate se face în formă scrisă către Agenția Națională Asistență Socială, cu anexarea actelor constatatoare. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultări publice proiectul de lege pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de evidenţă şi distribuire a biletelor de reabilitare/recuperare acordate persoanelor în vârstă şi celor cu dizabilități.

Prevederile ce țin de limitarea dreptului de utilizare a scutirii personale de către persoanele fizice care obțin venit în sumă mai mare decât plafonul stabilit (360 000 lei) prin Legea nr.122 (în vigoare din 1 ianuarie 2020), prin care au fost operate modificări și completări inclusiv în Codul fiscal, vor fi incluse în Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova (în continuare – Regulament). Proiectul hotărârii de Guvern a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și este înaintat spre examinare în ședința secretarilor de stat preconizată pentru 28 noiembrie 2019.

În cazul în care cuantumul pensiei calculat conform legii este mai mic decât cuantumul pensiei minime pentru categoria respectivă, diferența dintre aceste cuantumuri, sub forma unui supliment de solidaritate, se va acoperi din mijloacele bugetului de stat. Totodată, dacă pensia calculată în condițiile unui stagiu de cotizare incomplet este sub nivelul pensiei minime, asiguratului i se acordă pensia calculată, care nu poate fi mai mică decât pensia minimă diminuată proporțional stagiului de cotizare realizat, dar nu mai mic de 50% din pensia minimă.   În ședința Guvernului de ieri, 8 septembrie 2021, a fost aprobat proiectul HG cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii.

În perioada noiembrie 2019 – februarie 2020, Ministerul Finanțelor și-a concentrat eforturile întru asigurarea stabilității bugetar-fiscale, creșterii economice optime, durabile și incluzive, majorării salariilor în sectorul bugetar, alocării mai eficiente a resurselor, sporirea eficacității și eficienței cheltuielilor publice, intensificarea dialogului cu mediului de afaceri și partenerii de dezvoltare, realizând totalmente obiectivele imediate stabilite în Programul de activitate al Guvernului.

Pentru implementarea măsurilor din subprogramul Protecția persoanelor în etate vor fi acordate mijloace suplimentare în sumă de 7637,3 mii lei, iar cheltuielile pentru subprogramul Protecţia familiei şi copilului vor fi majorate cu 29797,7 mii lei. Guvernul a aprobat proiectul de hotărâre privind redistribuirea unor alocaţii aprobate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. După cum a menționat ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, redistribuirile au loc în contextul examinării executării BASS pentru anul 2019, precum și a necesarului de mijloace financiare estimate pentru plata unor prestații pentru următoarele luni și luând în calcul analiza dinamicii contigentului de beneficiari și mărimea medie a prestației.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Militarii, persoanele din corpul de comandă și soldații din organele afacerilor interne, din sistemul penitenciar și colaboratorii organelor securității statului, care au fost încadrați în grad de dizabilitate în urma rănirii, contuziei, schilodirii sau a unei afecțiuni contractate în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu vor putea beneficia de compensaţie bănească în locul biletelor de tratament sanatorial gratuit, de rând cu persoanele recunoscute ca persoane cu dizabilităţi de pe urma războiului. Completarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a compensaţiei băneşti în locul biletelor de tratament sanatorial gratuit persoanelor cu dizabilități de pe urma războiului (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.868/2004 ) cu prevederile respective este propusă de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale.

La data de 1 decembrie 2018 a intrat în vigoare Legea nr.270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr.270/2018), astfel fiind instituit un nou cadru general aferent remunerării muncii angajaților din sector.  

Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. Astfel, bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 se aprobă atât la venituri, cât și la cheltuieli în sumă de 23,4 mld. lei, veniturile fiind în creștere cu 9,6% comparativ cu cele precizate pentru anul curent, iar cheltuielile – cu 7,3%. După cum a anunțat ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, în structura veniturilor de stat resursele generale ale BASS vor constitui 63,6%, iar transferurile din cadrul bugetului de stat – 36,4%. Potrivit proiectului, contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii (taxa fixă anuală) se stabilește în mărime de 10740 de lei, pentru anul curent aceasta a fost stabilită în mărime de 9456 lei.

În cazul nevalorificării biletului de reabilitare a persoanelor în vârstă și a celor cu dizabilități din motive întemeiate, beneficiarului care a achitat costul parțial al biletului i se restituie mijloacele financiare achitate, pe parcursul anului bugetar în curs, dar nu mai târziu de data de 10 a lunii decembrie. Astfel, se stabilește expres termenul de restituire a acestor mijloacele în cazul nevalorificării biletului din motive întemeiate. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultări publice proiectul de hotărâre pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de evidenţă şi distribuire a biletelor de reabilitare/recuperare acordate persoanelor în vârstă şi celor cu dizabilități.

În anul viitor bugetul asigurărilor sociale de stat va avea, atât la venituri, cât și la cheltuieli 23,4 mld. lei. Ieri, 5 decembrie, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat. După cum a menționat ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, creșterea veniturilor BASS pentru anul 2020 se estimează cu 9,6% comparativ cu veniturile aprobate pentru anul curent. Totodată, în structura veniturilor bugetului de asigurări sociale de stat, resursele generale vor constitui 63,6%, iar transferurile de la bugetul de stat — 36,4%.

Un minor cu vârsta de 14 ani a primit ca moștenire o sumă de bani, care a fost oferită cu împrumut unui agent economic. Ulterior, persoana fizică respectivă a primit dobânzi aferente împrumutului dat. Urmează a fi declarate aceste venituri de către minor?

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), anunță despre pilotarea măsurii de subvenționare a locurilor de muncă conform prevederilor art.36 din Legea nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj și a măsurii de subvenționare pentru crearea sau adaptarea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități, conform prevederilor art.38 din Lege. Măsurile de subvenționare a locurilor de muncă vor fi pilotate în șapte subdiviziuni teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM): Bălți, Cahul, Cantemir, Chișinău, Hâncești, Orhei și Strășeni.

Orice comportament nedorit care conduce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, având drept scop sau efect lezarea demnității unei persoane pe baza criteriilor de rasă, culoare, naţionalitate, origine națională și etnică, origine și statut social, limbă, religie sau convingeri, sex, identitate de gen, vârstă, dizabilitate, statut HIV, stare de sănătate, opinii politice sau orice alte opinii, avere, naștere, orientare sexuală, statut matrimonial sau orice altă situație se sancţionează cu amendă de la 120 la 400 UC aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 450 la 650 UC aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de  dreptul de a deține anumite funcții sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate de la 3 luni până la 6 luni, prevede proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative înregistrat în Parlament.

Cea de-a treia rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Republica Letonia, precum şi Acordului dintre Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova şi Ministerul Bunăstării al Republicii Letonia pentru implementarea Acordului în domeniul securităţii sociale dintre țările noastre se desfășoară în perioada 28-30 septembrie 2021, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale.   Acordul are drept scop asigurarea unui cadru de garanţii în domeniul asigurărilor sociale pentru lucrătorii migranţi din ambele state care desfăşoară sau au desfăşurat o activitate legală de muncă şi în prezent domiciliază pe teritoriul unuia din statele contractante.

În cadrul ședințelor desfășurate pe data de 11 mai 2022 mai multe Comisii parlamentare a fost examinat proiectul de lege ce prevede completarea cadrului normativ cu reglementări în domeniul prevenirii și soluționării hărțuirii la locul de muncă.   Proiectul vine cu propunerea de suplinire a unor acte normative (a Legii nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalității de şanse între femei şi bărbaţi, a Codului contravențional, a Legii sindicatelor nr. 1129/2000, a Legii nr. 140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii), inclusiv a Codului muncii, cu prevederea ce impune angajatorul să prevadă un mecanism de soluționare a plângerilor cu referire la hărțuirea

Cancelaria de stat anunță despre desfășurarea, pe data de 3 septembrie curent, a ședinței secretarilor de stat într-o nouă componenţă, în cadrul căreia au fost puse în discuţii mai multe proiecte de lege. Astfel, au fost examinate inițiative printre care se regăsesc proiecte, precum: • Alocarea mijloacelor financiare pentru susținerea programelor raionale/municipale de granturi • Proiectul privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei • Proiectul cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru care se referă la organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Centrul de zi pentru persoane cu dizabilități".

Contractele individuale de muncă, contractele colective de muncă și convenţiile colective pot stabili pentru salariaţi drepturi și garanţii de muncă suplimentare la cele prevăzute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la convenţiile colective de nivel naţional, ramural, teritorial. Toate condiţiile contractelor individuale de muncă, contractelor colective de muncă și convenţiilor colective, care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în comparaţie cu legislaţia muncii, sunt nule și nu produc efecte juridice.