În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 32 din Codul fiscal (CF), dacă, pe parcursul perioadei fiscale1, cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.   De asemenea, potrivit alin. (2) art. 32 din CF, suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următoarele patru perioade fiscale.

Regulamentul cu privire la modul de selectare a entităților de audit şi termenii de referință pentru auditarea situațiilor financiare individuale ale întreprinderilor de stat/municipale şi societăților pe acțiuni în care cota statului depășește 50% din

Contabilitatea în sistemul bugetar este reglementată de cadrul normativ specific pentru acest domeniu, precum:

În acest sens, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a elaborat proiectul de hotărâre de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/ reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin HG nr. 191/2002. Documentul urmează a fi examinat în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de Stat pentru reglementarea activității de întreprinzător

În conformitate cu art.117 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat

Pe parcursul lunilor ianuarie-martie 2022 de către entitățile cu cinci și mai mulți salariați au fost realizate investiţii în active imobilizate în valoare de circa 4,9 mld. lei, suma fiind în creștere cu 12,6% (în preturi comparabile) faţă de trimestrul I din anul 2021.   Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în perioada de raportare investițiile în imobilizări corporale au constituit 4,7 mld. lei, ceea ce constituie 96,8% din valoarea totală a investițiilor în active imobilizate, înregistrând o creștere cu 12,7% față de perioada corespunzătoare a anului precedent. La rândul său, investițiile în imobilizări necorporale s-au cifrat la 158,3 mil. lei, sporind cu 10,8% față de cele înregistrate în trimestrul I al anului 2021.

Partea I Modul de reflectare a creanțelor compromise casate în Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN 12) Potrivit art. 31 alin. (1) din CF se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislației, dacă această datorie s-a format în cadrul desfășurării activității de întreprinzător.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a propus pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la stabilirea criteriilor de determinare și selectare a contribuabililor mari. Documentul este elaborat în scopul eficientizării administrării contribuabililor mari şi îmbunătățirii colectării încasărilor la bugetul public național, în temeiul prevederilor art. 133 alin. (2) pct. 35) din Codul fiscal (CF).

O persoana fizică are intenția de a schimba cota parte în capitalul social al unei întreprinderi pe un imobil, valoarea de piață a imobilului fiind mai mare. Când apare obligația de a calcula creșterea sau pierderea de capital?

În acest articol vom oferi explicații cu privire la particularitățile privind întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare de către autoritățile/instituțiile bugetare, precum și vom analiza modificările operate în normele metodologice, care au intrat în vigoare pe parcursul anului 2024.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) va elabora în scurt timp un plan de acțiuni cu privire la îmbunătățirea calității serviciilor publice prestate în baza unor indicatori de performanță concreți care vor fi monitorizați și raportați lunar. Această decizie a fost luată la ședința responsabililor de prestarea serviciilor de suport și consultanță din cadrul Centrului, convocați de directorul interimar al instituției, Vitalie Coceban, pentru a identifica metodele de îmbunătățire a calității serviciilor prestate și de asigurare a continuității proceselor de furnizare a acestor servicii.

Pe parcursul lunii mai a anului curent, activele oficiale de rezervă s-au majorat în raport cu indicatorii înregistrați la situația din 29 aprilie cu $209,4 mil. și au depășit $3,55 mld. Totodată, în raport cu volumul acestora declarat la 31 decembrie a anului 2021, activele s-au diminuat cu $347,5 mil.   Conform estimărilor Băncii Naționale a Moldovei, majorarea activelor oficiale de rezervă în luna trecută a fost determinată în mare măsură de înregistrarea creditelor în favoarea Ministerului Finanțelor, ECF (Extended Credit Facility) și EFF (Extended Fund Facility) tranșa II, debursate de Fondul Monetar Internațional în sumă de $144,03 mil.

La situația din 30 septembrie anul curent, cele 11 bănci licențiate din Moldova au înregistrat rentabilitatea activelor de 2% (în creștere cu 0,5 p.p.) şi rentabilitatea capitalului de 12,0%, (cu 3,2 p.p. mai mare) comparativ cu indicatorii de la sfârșitul anului precedent, comunică Banca Națională a Moldovei (BNM).   Astfel, în ianuarie-septembrie 2021 activele totale în sectorul bancar au constituit 113,8 mld. lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 9,6% sau cu 10 mld. lei. În structura activelor, ponderea cea mai mare a revenit articolului din bilanț „Credite și avansuri la cost amortizat”, care a constituit 45,8% (52,1 mld. lei), fiind în creștere cu 2,5 p.p.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Contractul individual de muncă (CIM), conform art. 45 din Codul muncii (CM), este o înţelegere dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii, iar angajatorul se obligă să-i asigure condiţiile de muncă prevăzute de CM,

Capitolul I Capitolul I partea a II Potrivit art. 24 din CF se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Ideea de a deschide o afacere trebuie să reiasă în urma analizei pieței de desfacere, preferințele consumatorilor, noilor tendințe în prestări de servicii și producere.

Astăzi, în Monitorul Oficial (nr.379-382) a fost publicat Ordinul Ministrului finanțelor nr.90 din 4 octombrie 2023, prin care au fost introdus unele modificări în formularul-tip Darea de seamă privind activitatea desfășurată de nerezidenți în Republica Moldova şi veniturile obținute de către aceștia (Forma NER-17) și a Modului de completare a acesteia.

La situația din 31 martie profitul în sistemul bancar a Moldovei a însumat 799,9 mil. lei, majorându-se cu 89,4% sau 377,5 mil. lei în raport cu cel înregistrat lunile ianuarie-martie ale anului 2021, comunică Banca Națională a Moldovei. Potrivit regulatorului, creșterea profitului a fost determinată de majorarea veniturilor din dobânzi cu 565,5 mil. lei, în principal de la activitatea de creditare (cu 50,4%), a veniturilor din diferențe de curs de schimb – cu 143,6 mil. lei (57,6%), a celor din onorarii și comisioane – cu 107,1 mil. lei (20,1%). Concomitent, s-au majorat cheltuielile neaferente dobânzilor cu 375,4 mil. lei (30,9%) și cheltuielile cu dobânzi – cu 72,2 mil. lei (24,4%).   Pe parcursul trimestrului I din anul 2022 veniturile totale în sistemul bancar au constituit 2,8 mld. lei,