Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,

Survine la debitorul subiect al procedurii de restructurare, obligația de ajustare a TVA la mărfurile procurate în baza facturii fiscale, dacă debitorul a fost degrevat de la achitarea unei părți din suma datorată?

În bugetul de stat pentru anul curent vor fi operate modificări, acestea fiind aprobate în lectură finală astăzi, 22 decembrie, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului, care a votat proiectul de lege nr. 452 din 8 decembrie 2022. În bugetul de stat pentru anul curent vor fi operate modificări, acestea fiind aprobate în lectură finală astăzi, 22 decembrie, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului, care a votat proiectul de lege nr. 452 din 8 decembrie 2022.

În perioada ianuarie – august 2021, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 46,9 mld. lei, fiind în creștere cu 8,0 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 49,9 mld. lei, care, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 5,9 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,0 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,6 mld. lei, comunică Ministerul Finanțelor.  

Programul se stimulare a investițiilor „373” urmează a fi modificat. Un proiect de hotărâre în acest sens este elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și propus pentru consultări publice.

Acum trei ani, în premieră în Republica Moldova, pe piața de capital au fost lansate emisiuni de obligațiuni municipale de către Primăria mun. Chișinău, Primăria mun. Ceadîr-Lunga și Primăria orașului Sângera. Acestea au fost inițiate de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în cadrul proiectului

Guvernanța corporativă reprezintă elementul de bază în buna gestionare a Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) și contribuie la gestionarea riscurilor aferente acordării împrumuturilor membrilor săi și a depunerilor de economii atrase de la ei.

Până în anul 2030 Republica Moldova va edifica o economie rezilientă, verde și digitalizată, bazată pe sectorul de servicii și pe industria în continuă dezvoltare, cu un mediu economic stabil, competitiv, susținut de investiții, cu capacități sporite de inovare și un grad înalt de dezvoltare

Veniturile bugetului de stat pentru anul 2023 se estimează în sumă de 64,89 ml. lei, cu o majorare de peste 5,53 mld. lei sau 9,3% față de indicatorii precizați pentru anul curent. Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul legii bugetului de stat.

Hotărârea Guvernului nr. 496/2025 cu privire la modificarea unor hotărîri ale Guvernului (ce vizează aspecte fiscale și vamale) are drept scop actualizarea și armonizarea cadrului normativ secundar în vigoare cu prevederile legislației primare, precum și adaptarea acestuia la realitățile administrative și fiscale actuale.

La 1 ianuarie 2023 au fost puse în aplicare prevederile Legii nr. 270/2022 pentru modificarea unor acte normative, care vizează Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier) și Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.

Domnul Petru Rotaru, director al Serviciului Fiscal de Stat în perioada 30 martie – 28 septembrie 2023, a mulțumimt colegilor din cadrul autorității pentru munca prodigioasă și suportul acordat întru realizarea tuturor obiectivelor stabilite, în cadrul unei ședințe la final de mandat.

Structurile teritoriale de asistență socială, din 1 ianuarie anul 2025, vor efectua o evaluare a cauzelor care duc la situație de dificultate (necesitatea de a beneficia de ajutor social), însoțită de dezvoltarea unui plan care poate include furnizarea de măsuri de asistență socială, inclusiv servicii sociale,

Ministerul Justiției anunță despre inițierea procesului de elaborare a proiectului hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informațional automatizat „Registrul de stat al cauzelor de insolvabilitate” și solicită implicarea activă a tuturor subiecților interesați prin prezentarea propunerilor în acest sens în adresa persoanei responsabile (Kalughin Victor (consultant superior), telefon (022) 201469 / Email: secretariat@justice.gov.md) până la 22 mai 2022.   Proiectul are drept scop implementarea Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, care prevede elaborarea conceptului Registrului cauzelor de insolvabilitate pentru executarea art. III din Legea nr. 141/2020 pentru modificarea Legii insolvabilității nr. 149/2012, care impune instituirea respectivului registru.

Acest articol reprezintă o analiză detaliată a metodelor şi operaţiunilor de organizare şi desfăşurare a controlului fiscal în legătură cu reorganizarea și lichidarea agentului economic sau în condițiile suspendării activității acestuia, fiind o continuare a seriei de articole cu privire la controlul fiscal.

Pentru acoperirea cheltuielilor bugetare în contextul pandemiei, Guvernul RM a apelat la împrumuturi interne și externe, fapt ce a majorat nivelul de îndatorare a țării, care se menține și în anul curent.   Datele din Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM făcut public de Ministerul Economiei și infrastructurii arată că, la situația de la sfârșitul lunii februarie 2021, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 69,8 mld. lei. Datoria internă, care deține ponderea 44% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 30,7 mld. lei și a crescut cu 29,3% față de aceeași perioadă din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 56% în total, a atins 39,1 mld. lei, majorându-se cu 33,2 la sută.

În perioada ianuarie – iulie 2021 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 41,0 mld. lei, fiind în creștere cu 6,9 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 44,6 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 6,2 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,6 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 9,3 mld. lei.

Rezervele de stat reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale.   În ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal.FISC.md” este publicat articolul „Contabilitatea rezervelor materiale de stat”, în care Lidia Tonu analizează aspectele practice ce țin de contabilizarea procesului gestionării bunurilor –

Cetățenii Republicii Moldova decorați cu distincții de stat sau cu distincții de stat ale fostei U.R.S.S. echivalate cu distincțiile RM, beneficiari de pensie sau de alocație socială de stat, inclusiv în alte state, indiferent de faptul dacă au sau nu au domiciliul în țara noastră, vor putea beneficia de alocații de stat pentru merite deosebite.   Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de hotărâre de Guvern ce conține modificări în HG nr. 1413/2003.