Premierul Ion Chicu a avut o ședință de lucru cu grupul de experți ai Consiliului Economic, în cadrul căreia au fost prezentate  rezultatele Studiului de impact al pandemiei COVID 19 asupra sectoarelor economice.   Documentul a fost elaborat în baza consultărilor cu reprezentanții a peste 20 de sectoare economice în baza informației sistematizate de la Biroul Național de Statistică și alte instituții de stat. Matricea COVID-19 a scos în relief probleme specifice sectoarelor economiei naționale, dar vine și cu măsuri concrete de depășire a crizei.

Ministerul Finanțelor  și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) au semnat un acord de împrumut de 70 de milioane euro pentru a atenua impactul COVID19 asupra sănătății și ocupării forței de muncă. Împrumutul este structurat în 2 componente: Sănătate și Suport pentru Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii.

Întreprinderea, în baza contractului de consignație, comercializează mărfurile confiscate de către autoritățile abilitate cu astfel de funcții. Recompensa întreprinderii constituie comisionul. Ținând cont de faptul că în raport cu relațiile de consignație se aplică noțiuni similare relațiilor realizate în cadrul contractului de comision, urmează oare a se lua în calcul, la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor TVA, valoarea mărfurilor comercializate? Care este specificul aprecierii pragului de înregistrare TVA în cazul comercializării altor categorii de mărfuri realizate în cadrul contractului de consignație?

Care este modalitatea de atribuire/confirmare a codului fiscal  persoanei fizice străine, care deține bunuri imobiliare pe teritoriul Republicii Moldova? În conformitate cu prevederile art.162 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal, se atribuie cod fiscal oricărei persoane fizice – cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid – care dispune de obiecte impozabile sau care are obligaţii fiscale.

Guvernul, în contextul punerii în aplicare a prevederilor politicii fiscale şi vamale pentru anul curent, a aprobat, prin HG nr. 311/2023,

Întreprinderile din întreaga lume au fost și încă rămân afectate de consecințele negative provocate de pandemie. Totodată, acestea trebuie să elaboreze strategii eficiente pentru etapa post-criză. Ce acțiuni sunt binevenite pentru continuitatea afacerii? Cum poate supraviețui businessul în timpul unei crize? Cum ne ajută comunicarea în aceste situații? Răspunsul la aceste și alte întrebări a fost propus în cadrul unui webinar dedicat IMM-urilor organizat de Echipa Consultanță pentru Micul Business, BERD Moldova, cu suportul EU4Business a UE, în parteneriat cu Organizația Internațională a Muncii (OIM), Consiliul Economic și Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;

Azi, 29 iulie 2020, a avut loc Conferința de pre-lansare a primei platforme de expoziții virtuale din Republica Moldova www.virtual-fairs.md. Conceptul a fost inițiat și dezvoltat de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) și este realizat cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului ”Optim – Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova”, realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation în parteneriat cu CCI a RM.

Potrivit art. 1241 din Codul Muncii, tatălui i se acordă un concediul paternal pentru a asigura participarea efectivă a acestuia la îngrijirea copilului nou-născut. Durata concediului paternal este stabilită de 14 zile calendaristice şi, pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, indemnizația paternală se stabileşte de Casele teritoriale de asigurări sociale.

Camera de Comerț și Industrie, în conformitate cu art.4 din Legea nr. 393/1999, atestă, prin emiterea unui aviz, circumstanțele survenite ca urmare a unor fenomene ale naturii, acte normative/administrative, acțiuni ori inacțiuni sau a unor alte evenimente în afara controlului debitorului, de natură a fi invocate ca impediment justificator de neexecutare a obligației debitorului în contextul raporturilor contractuale comerciale, în care cel puțin o parte este subiect al activității de întreprinzător.   La 2 octombrie curent a intrat în vigoare și Regulamentul cu privire la eliberarea avizului de atestare a impedimentului justificator de neexecutare a obligației,  care determină procedura și modul de atestare a circumstanțelor (evenimentelor) ce au avut loc pe teritoriul RM, drept impediment justificator.

Primăria Municipiului Chișinău anunță despre organizarea dezbaterilor publice asupra proiectului Conceptului de desfășurare a comerțului stradal pe teritoriul municipiului Chișinău. Dezbaterile se va desfășura on-line, prin intermediul platformei de conferințe ZOOM, iar datele referitor la acces vor fi prezentate ulterior.

Partea I Partea II §3. EXERCITAREA DREPTULUI DE REZOLUȚIUNE A. Dreptul de a alege Intervenirea unei cauze de rezoluţiune a contractului (cum ar fi neexecutarea esenţială a contractului) nu este prin sine un eveniment rezolutoriu, fiindcă asupra rezoluţiunii, act juridic, decide intenţionat partea îndreptăţită.

În conformitate cu art. 20 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare - Legea nr. 287/2017), situațiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare și a altor informații aferente activității entității. În vederea realizării acestui obiectiv, pe care trebuie să o ofere contabilitatea, se impune respectarea principiului prudenței, prevăzut în art. 6 din Legea nr. 287/2017, potrivit căruia nu se admite supraevaluarea activelor și a veniturilor și/sau subevaluarea datoriilor și a cheltuielilor.

La 1 octombrie curent au intrat în vigoare prevederile Ordinului Ministrului Finanţelor nr. 115 din 15 septembrie 2021, prin care a fost aprobată Documentația standard pentru realizarea achizițiilor publice de bunuri și servicii. Aceasta reprezintă o instrucțiune pentru autoritățile contractante și ofertanți, utilizată la inițierea și desfășurarea procedurilor de achiziţii publice de bunuri și servicii, principalele aspecte ale căreia le vom menționa în acest articol.   Documentația conține 26 anexe1 destinate inițierii, publicării, atribuirii și modificării procedurilor de achiziții publice, precum și menite să faciliteze elaborarea și prezentarea ofertei şi a documentelor care să permită grupului de lucru examinarea şi evaluarea tuturor ofertelor depuse.

Obiectul acestui articol îl constituie evenimentele (operațiunile economice) care au loc după perioada de raportare (datei raportării), indiferent dacă acestea sunt favorabile sau nefavorabile. Evenimentele apărute în perioada între data raportării și data semnării situațiilor financiare ar putea furniza informații suplimentare referitoare la perioada de raportare față de cele cunoscute la data închiderii bilanțului contabil. Aceste evenimente trebuie să constituie obiectul unei analize contabile conforme Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC), pe motiv că evenimentele ulterioare ar putea modifica situațiile financiare pentru perioada de raportare precedentă celei în care acestea efectiv au avut loc.

În procesul desfăşurării activităţii comerciale, întreprinzătorul intră în diverse raporturi juridice cu alţi reprezentanți ai circuitului economic, majoritatea raporturilor având drept scop obţinerea de profit și de cele mai dese ori îmbracă forma unor contracte, astfel realizându-se activitatea de producere şi circulaţie a mărfurilor, executarea de lucrări şi prestarea de servicii. Succesul activităţii comerciale depinde de executarea cu buna credinţă şi la timp a obligaţiilor de către toţi întreprinzătorii participanţi la raporturile juridice, în conformitate cu contractele încheiate. Respectiv, orice derogare de la prevederile acestora pot provoca consecințe negative pentru una din părțile contractante, inclusiv insolvabilitatea. În continuare vom examina unele aspecte ce tin de aplicarea procedurii insolvabilităţii asupra întreprinzătorului individual.

Prin Legea nr. 141/2020, care a intrat în vigoare la 14 septembrie 2020, au fost promovate amendamente la Legea insolvabilității nr. 149/2012, inclusiv în partea ce ține de contestarea actelor juridice ale debitorului în cadrului procesului de insolvabilitate. În continuare vom prezenta principalele amendamente.   Astfel, în perioada de observaţie, a procedurii de insolvabilitate, procedurii falimentului şi/sau a procedurii de restructurare oricare creditor care are interes legitim, cu acordul administratorului/lichidatorului, poate introduce în instanţa acţiuni, inclusiv acțiuni reconvenționale, pentru anularea unor acte juridice1 încheiate de debitor (art. 104 alin. (1) din Legea nr.149/2012).

Problemele actuale ale mediului de afaceri, provocările și măsurile de răspuns ale Guvernului, propunerile comunității de afaceri și ale partenerilor de dezvoltare,  accesul la finanțare, lanțurile de aprovizionare și piețele de desfacere, inovație și digitalizare, resurse umane au fost discutate în cadrul unei video-conferințe organizate de PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu participarea a peste 90 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, platformelor consultative, asociațiilor de business și bancare, dar și a partenerilor de dezvoltare.   Evaluarea impactului socio-economic a fost realizată de PNUD Moldova, în cooperare cu echipa de țară a ONU, și cu sprijinul UNFPA. Potrivit raportului elaborat de PWC la comanda PNUD Moldova, impactul pandemiei asupra IMM-urilor a fost unul semnificativ, majoritatea companiilor raportând scăderi ale vânzărilor până la 75-100%.

Pe perioada stării de urgență, se permite comerțul ambulant cu produse agricole vegetale de producție proprie, în baza autorizației de amplasare emise de autoritatea publică locală, cu asigurarea obligatorie a respectării normelor pentru reducerea răspândirii infecției COVID-19. Autorizația de amplasare și cerințele de organizare a comerțului ambulant vor fi stabilite de către autoritățile publice locale. Aceste și alte prevederi sunt incluse în Dispoziția aprobată astăzi, 8 aprilie 2020, de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (asigurare RCA) este cel mai utilizat produs de asigurare din RM, ceea ce se explică prin faptul că, în primul rând, acestea sunt asigurări obligatorii pe teritoriul țării, dar și prin numărul semnificativ al accidentelor auto ce se soldează cu pagube și vătămări corporale. Asigurările RCA reprezintă un mijloc de protecție a populației în cazul celor mai frecvente accidente și au ca scop acoperirea prejudiciului produs de persoana asigurată unor terțe persoane, în condițiile în care acesta se face responsabil potrivit legislației. Spre deosebire de asigurările de bunuri, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA intervine și o a treia persoană - terțul păgubit.