Una din etapele de bază la construcția clădirilor cu mai multe etaje o reprezintă instalarea suporturilor de metal care servesc în calitate de piloni necesari pentru edificarea acestora. Suporturile de metal poartă denumirea de popi metalici sau popi planșeu. Potrivit DEX-ului popii reprezintă stâlpi, bârne, pari, prăjini etc. cu diversă utilizare mai des ca element de susținere sau sprijin.

Procesul de informare a contribuabililor este un obiectiv prioritar în activitatea Serviciului Fiscal de Stat. Din acest considerent, SFS desfășoară cu regularitate ateliere de lucru care sunt inițiate și se desfășoară conform graficelor aprobate și publicate trimestrial pe pagina web a SFS. Tematica seminarelor se stabilește în baza subiectelor prioritare pentru perioada respectivă (modificarea/completarea actelor legislative și normative, riscurile identificate la nivel central și la solicitările contribuabililor).

Ministerul Economiei și Infrastructurii lansează procesul de elaborare a unui nou cadru de planificare strategică racordat la strategia națională „Moldova 2030” și obiectivele de dezvoltare durabilă. Subiectul a fost abordat în cadrul unei video conferințe cu participarea ministrului Sergiu Railean, reprezentanților Cancelariei de Stat și grupului de experți economici din cadrul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova pe politici economice”, implementat de GIZ.

Prin Legea nr. 141/2020, care a intrat în vigoare la 14 septembrie curent, au fost promovate amendamente la Legea insolvabilității nr.149/2012, inclusiv în partea ce ține de regimul creditorilor garantați. Astfel, a fost introdusă o nouă categorie de creditor garantat, și anume cea de vânzător, care este garantat cu rezerva dreptului de proprietate (rezerva proprietății), dacă vânzătorul nu a exercitat dreptul de rezoluțiune a contractului de vânzare-cumpărare. Concomitent, urmează a fi evidențiate și modificările operate pentru situația creditorilor care au încheiat contracte de investiție în construcția locuinței.

Încăperile nelocuibile din proprietatea publică a mun. Chișinău vor fi transmise în locaţiune/folosinţă în baza unei decizii aprobate de către Consiliului municipal Chișinău (CMC), contractul de locaţiune/comodat fiind încheiat doar în cazul adoptării deciziei, prin care va fi stabilit termenul de acțiune a contractului (cel mult 10 ani). Acesta se va încheia între Consiliu în calitate de locator şi locatar, cel din urmă având obligația să-l înregistreze la Agenția servicii publice.   CMC propune pentru consultări publice proiectul  noii redacții a deciziei cu privire la aprobarea Regulamentului gestionării clădirilor, construcţiilor şi încăperilor cu altă destinaţie decât cea locativă – proprietate municipală.

Comitetul de supraveghere al Programului „Femei în Afaceri” a aprobat în regim online, câștigătoarele celui de-al 5-lea Concurs de granturi mici.  La competiție s-au înscris 156 de antreprenoare din toate regiunile țării,  72 dintre acestea au fost selectate pentru finanțare nerambursabilă. Valoarea totală a granturilor va constitui 9,02 mil. lei, ceea ce va stimula investiții în economia națională de circa 15 mil. lei.

Vineri, 27 noiembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege ce prevede modificarea cadrului normativ aferent accesului străinilor pe piața muncii. Documentul conține unele modificări și completări la Legea 200/2010 privind regimul străinilor  și Codul contravențional și are ca scop optimizarea proceselor de angajare a străinilor la muncă pe piața autohtonă și asigurarea necesităților de muncitori calificați pentru mai multe ramuri ale economiei naționale.   În momentul de față acordarea dreptului de ședere în scop de muncă este condiționată de cerința de achitare de către angajator a unui salariu mediu prognozat pe economie, însă, potrivit datelor oficiale, se atestă creșterea locurilor de muncă vacante cu salarii mari, care, în pofida majorării salariilor pe economie, sunt totuși mai mici decât salariul mediu prognozat pe economia națională.

Progresul în constituirea platformelor industriale în regiunile țării a fost examinat în cadrul unei ședințe convocate la Guvern. Scopul de industrializare a țării e determinat de necesitatea creării a locurilor de muncă stabile în raioane, de deschiderea oportunități de creștere personală pentru tineri și de integrarea Republicii Moldova în fluxurile economice regionale globale.   Amintim că, Programul de industrializare presupune constituirea a 16 platforme industriale care vor oferi investitorilor posibilitatea de a construi uzine în zonele amenajate, cu acces la infrastructura rutieră, energetică, de alimentare cu apă și de canalizare.  

Agenţia Rezerve Materiale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne va elibera din rezervele materiale de stat, în vederea împrospătării cu decalaj în timp, 16855,916 tone de grâu alimentar agenţilor economici, în bază de contract, cu prezentarea unei garanţii bancare sau financiare.   În Monitorul Oficial din 3 iulie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr.454 din 1 iulie 2020 cu privire la împrospătarea cu decalaj în timp a grâului alimentar din rezervele materiale de stat.

Asigurarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice și susținerea mediului de afaceri sunt prioritățile politicii fiscale și vamale pentru anul 2021.   Astăzi, 30 septembrie 2020, în cadrul ședinței comune a comitetelor sectoriale ale Camerei de Comerț și Industrie, secretarul Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, a prezentat principalele subiecte discutate în cadrul întâlnirilor organizate în contextul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021 cu asociațiile de business.

La data de 17 decembrie 2020, a avut loc Conferința internațională jubiliară „CFPI după un deceniu – privire în viitor”, destinată auditorilor interni din sectorul public din Republica Moldova, cu prilejul împlinirii a 10 ani de la adoptarea Legii nr.229/2010 privind controlul financiar public intern, document care a deschis porțile pentru dezvoltarea funcției de audit intern și a sistemului de control intern managerial. Conferința a fost organizată de comun cu experții internaționali din Olanda, Croația, România și Armenia, reprezentanții Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” și reprezentanții Asociației auditorilor interni din Republica Moldova.

Pe parcursul a 10 ani de activitate, în cadrul Zonei Economice Bălți au fost create 11,5 mii locuri de muncă cu un salariu mediu de peste 10 mii lei, fiind înregistrați 67 de rezidenți – companii străine care au efectuat investiții de $203 mil. și care exportă anual produse industriale în sumă de circa 410 mil. euro. În cadrul ședinței Clubului Presei Economice, Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălți, a prezentat realizările și provocările zonei economice, menționând că povestea de succes a ZEL Bălți a pornit de la colaborarea cu Grupul Draexlmaier, care a devenit rezident în cadrul zonei în anul 2010, creând circa 5200 locuri de muncă.

Pe agenda ședinței secretarilor generali din 20 august este inclus proiectul hotărârii cu privire la aprobarea proiectului de lege privind prevenirea pierderii și risipei alimentare.     În anul 2015, Republica Moldova, împreună cu alte 192 de state membre ale ONU, s-a angajat să pună în aplicare Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030. Reducerea pierderilor și a deșeurilor alimentare reprezintă o țintă importantă a Obiectivului 12.3. de Dezvoltare Durabilă. Obiectivul dat prevede reducerea cu 50% a deșeurilor alimentare pe cap de locuitor pe plan mondial la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumatorului până în 2030, precum și reducerea pierderilor alimentare la nivelul lanțurilor de producție.

Este cunoscut faptul că calitatea produselor agricole obținute are o interacțiune directă cu resursele consumate pentru obținerea acestora și presupune că cu cât mai înalte sunt cerințele față de calitatea produselor, cu atât mai mari sunt costurile pentru obținerea lor. De fapt, acest lucru nu necesită demonstrare, însă în condițiile actuale dificile de activitate cu numeroasele sale provocări de diversă natură (economică, politică, socială, sanitară ș.a.), foarte frecvent acest aspect nu se ia în considerare din cauza majorării permanente a prețurilor la majoritatea resurselor și ca urmare a costului produselor.

Programul de conformare voluntară pentru anul 2019, aprobat și publicat de Serviciul Fiscal de Stat, prevede politici de asistența şi sprijin pentru contribuabilii care execută la timp şi în volum deplin obligațiile fiscale, precum şi politici de detectare şi descurajare a contribuabililor care se eschivează conștient de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăți obligatorii, cu asigurarea sancționării inevitabile a acestora. Astfel, construcția, agricultura, restaurantele, transportul, serviciile de înfrumusețare, întreținerea și repararea autovehiculelor și comerțul cu ridicata a produselor alimentare sunt cele 7 segmentele ale economiei naționale prioritare pentru monitorizare din partea SFS în acest an.

La cererea scrisă a salariatului care a prestat munca în zi de sărbătoare nelucrătoare, angajatorul poate (este în drept, dar nu este obligat) să-i acorde o altă zi liberă care nu va fi retribuită. În tabelul de mai jos găsiţi normele juridice în vigoare cu privire la garanţiile acordate salariaţilor pentru munca prestată în zilele de sărbătoare nelucrătoare. Pentru încălcarea cerințelor legale privind efectuarea muncii în zilele de sărbătoare nelucrătoare poate fi aplicată sancţiunea sub formă de amendă în cazurile şi în limitele prevăzute de legislaţie.

Crearea unui grup comun de lucru între Serviciul Fiscal de Stat și Inspectoratul de Stat al Muncii, care va lucra în direcția informării despre riscurile de achitare a salariilor „în plic” și a utilizării muncii nedeclarate este una din acţiunile incluse în Planul național de acțiuni pe anul 2018 pentru implementarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017-2021. Crearea oportunităţilor de angajare formală, dezvoltarea capitalului uman pentru şanse sporite de angajare, o mai bună guvernare a pieţei muncii și valorificarea potenţialului migraţiei pentru dezvoltare durabilă sunt priorități ale Planului.

Întreprinderile din întreaga lume au fost și încă rămân afectate de consecințele negative provocate de pandemie. Totodată, acestea trebuie să elaboreze strategii eficiente pentru etapa post-criză. Ce acțiuni sunt binevenite pentru continuitatea afacerii? Cum poate supraviețui businessul în timpul unei crize? Cum ne ajută comunicarea în aceste situații? Răspunsul la aceste și alte întrebări a fost propus în cadrul unui webinar dedicat IMM-urilor organizat de Echipa Consultanță pentru Micul Business, BERD Moldova, cu suportul EU4Business a UE, în parteneriat cu Organizația Internațională a Muncii (OIM), Consiliul Economic și Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

În cadrul conferinței „Climatul de afaceri în Moldova – Evoluții fiscale și regulatorii de impact” de ieri ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici,a venit cu o soluție pentru dezvoltarea și prosperarea economiei naționale – angajarea a 100 mii de specialiști IT. Calculul matematic este foarte simplu – un specialist IT are un salariu peste 1500 euro, astfel, 100 mii specialiști, chiar și cu un salariu de 1000 euro – înseamnă 100 mil. lunar, care fac 1,2 mld. euro anual, această cifră fiind egală cu suma remitențelor care vin anual în Republica Moldova. Acești bani, evident, vor veni din afară, pentru că produsele create de specialiștii IT pleacă acolo, a explicat el.

Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul vamal pentru anii 2018-2020 (în continuare – Plan), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 410 din 7 mai 2018, a fost publicat în MO din 11 mai curent şi prevede realizarea a peste 30 de acţiuni, scopul cărora este prevenirea și combaterea corupției, dezvoltarea unui sistem de promovare al integrităţii şi aplicare a standardelor internaţionale de integritate. Deşi Serviciul Vamal dispune de colaboratori cu o reputație excelentă de profesionalism, integritate şi de luare de decizii responsabile, autoritatea în continuare este văzută de către societate şi mediul de afaceri ca una dintre cele mai corupte autorităţi publice din Moldova.