Prin Legea nr. 141/2020, care a intrat în vigoare la 14 septembrie curent, au fost promovate amendamente la Legea insolvabilității nr.149/2012, inclusiv în partea ce ține de regimul creditorilor garantați. Astfel, a fost introdusă o nouă categorie de creditor garantat, și anume cea de vânzător, care este garantat cu rezerva dreptului de proprietate (rezerva proprietății), dacă vânzătorul nu a exercitat dreptul de rezoluțiune a contractului de vânzare-cumpărare. Concomitent, urmează a fi evidențiate și modificările operate pentru situația creditorilor care au încheiat contracte de investiție în construcția locuinței.

Încăperile nelocuibile din proprietatea publică a mun. Chișinău vor fi transmise în locaţiune/folosinţă în baza unei decizii aprobate de către Consiliului municipal Chișinău (CMC), contractul de locaţiune/comodat fiind încheiat doar în cazul adoptării deciziei, prin care va fi stabilit termenul de acțiune a contractului (cel mult 10 ani). Acesta se va încheia între Consiliu în calitate de locator şi locatar, cel din urmă având obligația să-l înregistreze la Agenția servicii publice.   CMC propune pentru consultări publice proiectul  noii redacții a deciziei cu privire la aprobarea Regulamentului gestionării clădirilor, construcţiilor şi încăperilor cu altă destinaţie decât cea locativă – proprietate municipală.

Vineri, 27 noiembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege ce prevede modificarea cadrului normativ aferent accesului străinilor pe piața muncii. Documentul conține unele modificări și completări la Legea 200/2010 privind regimul străinilor  și Codul contravențional și are ca scop optimizarea proceselor de angajare a străinilor la muncă pe piața autohtonă și asigurarea necesităților de muncitori calificați pentru mai multe ramuri ale economiei naționale.   În momentul de față acordarea dreptului de ședere în scop de muncă este condiționată de cerința de achitare de către angajator a unui salariu mediu prognozat pe economie, însă, potrivit datelor oficiale, se atestă creșterea locurilor de muncă vacante cu salarii mari, care, în pofida majorării salariilor pe economie, sunt totuși mai mici decât salariul mediu prognozat pe economia națională.

Ministerul Economiei și Infrastructurii lansează procesul de elaborare a unui nou cadru de planificare strategică racordat la strategia națională „Moldova 2030” și obiectivele de dezvoltare durabilă. Subiectul a fost abordat în cadrul unei video conferințe cu participarea ministrului Sergiu Railean, reprezentanților Cancelariei de Stat și grupului de experți economici din cadrul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova pe politici economice”, implementat de GIZ.

Comitetul de supraveghere al Programului „Femei în Afaceri” a aprobat în regim online, câștigătoarele celui de-al 5-lea Concurs de granturi mici.  La competiție s-au înscris 156 de antreprenoare din toate regiunile țării,  72 dintre acestea au fost selectate pentru finanțare nerambursabilă. Valoarea totală a granturilor va constitui 9,02 mil. lei, ceea ce va stimula investiții în economia națională de circa 15 mil. lei.

La cererea scrisă a salariatului care a prestat munca în zi de sărbătoare nelucrătoare, angajatorul poate (este în drept, dar nu este obligat) să-i acorde o altă zi liberă care nu va fi retribuită. În tabelul de mai jos găsiţi normele juridice în vigoare cu privire la garanţiile acordate salariaţilor pentru munca prestată în zilele de sărbătoare nelucrătoare. Pentru încălcarea cerințelor legale privind efectuarea muncii în zilele de sărbătoare nelucrătoare poate fi aplicată sancţiunea sub formă de amendă în cazurile şi în limitele prevăzute de legislaţie.

La data de 17 decembrie 2020, a avut loc Conferința internațională jubiliară „CFPI după un deceniu – privire în viitor”, destinată auditorilor interni din sectorul public din Republica Moldova, cu prilejul împlinirii a 10 ani de la adoptarea Legii nr.229/2010 privind controlul financiar public intern, document care a deschis porțile pentru dezvoltarea funcției de audit intern și a sistemului de control intern managerial. Conferința a fost organizată de comun cu experții internaționali din Olanda, Croația, România și Armenia, reprezentanții Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” și reprezentanții Asociației auditorilor interni din Republica Moldova.

Asigurarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice și susținerea mediului de afaceri sunt prioritățile politicii fiscale și vamale pentru anul 2021.   Astăzi, 30 septembrie 2020, în cadrul ședinței comune a comitetelor sectoriale ale Camerei de Comerț și Industrie, secretarul Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, a prezentat principalele subiecte discutate în cadrul întâlnirilor organizate în contextul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021 cu asociațiile de business.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului continuă să promoveze și să susțină dezvoltarea agriculturii ecologice, care rămâne o prioritate de nivel național, aceasta asigură atât produse ecologice pentru consumatori, cât și un venit important agricultorilor din acest sector. Pentru asigurarea transferului de informație bazat pe experiență practică națională și internațională, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a semnat un Memorandum de Înțelegere cu filiala Fundației Internationale “Liechtenstein Development Service” în Moldova. Grație acestei colaborări, vor fi oferite oportunități de îmbunătățire a cunoștințelor pentru tinerii care studiază horticultura.

Agenţia Rezerve Materiale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne va elibera din rezervele materiale de stat, în vederea împrospătării cu decalaj în timp, 16855,916 tone de grâu alimentar agenţilor economici, în bază de contract, cu prezentarea unei garanţii bancare sau financiare.   În Monitorul Oficial din 3 iulie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr.454 din 1 iulie 2020 cu privire la împrospătarea cu decalaj în timp a grâului alimentar din rezervele materiale de stat.

Progresul în constituirea platformelor industriale în regiunile țării a fost examinat în cadrul unei ședințe convocate la Guvern. Scopul de industrializare a țării e determinat de necesitatea creării a locurilor de muncă stabile în raioane, de deschiderea oportunități de creștere personală pentru tineri și de integrarea Republicii Moldova în fluxurile economice regionale globale.   Amintim că, Programul de industrializare presupune constituirea a 16 platforme industriale care vor oferi investitorilor posibilitatea de a construi uzine în zonele amenajate, cu acces la infrastructura rutieră, energetică, de alimentare cu apă și de canalizare.  

În cadru ședinței operative cu responsabilii pe domenii ai Ministerului Economiei și Infrastructurii au fost prezentate prioritățile activității instituției pentru următoarea perioadă. Ministrul Chiril Gaburici a accentuat că mizează pe o colaborare eficientă și constructivă.

Pe agenda ședinței secretarilor generali din 20 august este inclus proiectul hotărârii cu privire la aprobarea proiectului de lege privind prevenirea pierderii și risipei alimentare.     În anul 2015, Republica Moldova, împreună cu alte 192 de state membre ale ONU, s-a angajat să pună în aplicare Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030. Reducerea pierderilor și a deșeurilor alimentare reprezintă o țintă importantă a Obiectivului 12.3. de Dezvoltare Durabilă. Obiectivul dat prevede reducerea cu 50% a deșeurilor alimentare pe cap de locuitor pe plan mondial la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumatorului până în 2030, precum și reducerea pierderilor alimentare la nivelul lanțurilor de producție.

Pe parcursul a 10 ani de activitate, în cadrul Zonei Economice Bălți au fost create 11,5 mii locuri de muncă cu un salariu mediu de peste 10 mii lei, fiind înregistrați 67 de rezidenți – companii străine care au efectuat investiții de $203 mil. și care exportă anual produse industriale în sumă de circa 410 mil. euro. În cadrul ședinței Clubului Presei Economice, Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălți, a prezentat realizările și provocările zonei economice, menționând că povestea de succes a ZEL Bălți a pornit de la colaborarea cu Grupul Draexlmaier, care a devenit rezident în cadrul zonei în anul 2010, creând circa 5200 locuri de muncă.

Întreprinderile din întreaga lume au fost și încă rămân afectate de consecințele negative provocate de pandemie. Totodată, acestea trebuie să elaboreze strategii eficiente pentru etapa post-criză. Ce acțiuni sunt binevenite pentru continuitatea afacerii? Cum poate supraviețui businessul în timpul unei crize? Cum ne ajută comunicarea în aceste situații? Răspunsul la aceste și alte întrebări a fost propus în cadrul unui webinar dedicat IMM-urilor organizat de Echipa Consultanță pentru Micul Business, BERD Moldova, cu suportul EU4Business a UE, în parteneriat cu Organizația Internațională a Muncii (OIM), Consiliul Economic și Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Progresul tehnologic ne dă peste cap realitatea legislativă fiscală, precum şi practica contabilă existentă. Apar diverse situații, din ce în ce mai complexe, generate de noile forme de business şi metodele/instrumentele moderne de plată. În momentul de faţă, deseori se întâmplă că produsele IT pot fi valorificate („monetizate”) de către dezvoltatori (companii IT) prin intermediul publicității, aceasta de multe ori fiind unica posibilitate de a obține venituri din dezvoltarea şi crearea acestor produse software: aplicații, website-uri etc.

Programul de conformare voluntară pentru anul 2019, aprobat și publicat de Serviciul Fiscal de Stat, prevede politici de asistența şi sprijin pentru contribuabilii care execută la timp şi în volum deplin obligațiile fiscale, precum şi politici de detectare şi descurajare a contribuabililor care se eschivează conștient de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăți obligatorii, cu asigurarea sancționării inevitabile a acestora. Astfel, construcția, agricultura, restaurantele, transportul, serviciile de înfrumusețare, întreținerea și repararea autovehiculelor și comerțul cu ridicata a produselor alimentare sunt cele 7 segmentele ale economiei naționale prioritare pentru monitorizare din partea SFS în acest an.

În luna iulie curent, Ministerul Economiei și Infrastructurii a aprobat Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic,  care are patru obiective majore : facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri, stimularea utilizării comerțului electronic, simplificarea procedurilor vamale la exportul online și stimularea serviciilor poștale și de curierat.   Pentru implementarea acțiunilor din Foaia de parcurs, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru și MEI au elaborat un proiect de lege, conceptul căruia a fost prezentat, ieri, 12 octombrie, într-o ședință online pe platforma Consiliului Economic.

Intervenţia de urgenţă cu măsuri anticriză concrete pentru persoane fizice şi juridice reprezintă o prioritate de bază pentru Guvern în perioada pandemiei de COVID-19. Totodată, Guvernul, ținând cont de măsurile pentru micșorarea impactului generat de pandemia de COVID19 deja aprobate prin Legea nr. 60 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, dar și prin alte acte, consideră că unele inițiative prin care se propun măsuri de susținere dublează prevederile existente.   Executivul a examinat inițiativa legislativă prin care se propune o serie de instrumente anticriză destinate persoanelor fizice şi juridice.

Membrii Cabinetului de miniștri au aprobat în cadrul ședinței de ieri, 3 septembrie, proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2020.   Potrivit vicepremierului Serghei Pușcuța, factorii de bază care au determinat modificările operate sunt: ajustarea indicatorilor bugetari reieșind din prognozele ajustate a principalilor indicatori macroeconomici agreați cu experții Fondului Monetar Internațional, evoluția economiei naționale sub presiunea efectelor pandemiei COVID-19, dar și a calamităților naturale; necesitatea identificării resurselor suplimentare pentru programe de cheltuieli care sunt prioritare la moment, dar și revizuirea programelor de cheltuieli, reieșind din mersul executării curente și capacitățile de valorificare a alocațiilor aprobate până la finele anului.