În ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” a fost publicat articolul în care au fost analizate particularitățile contabilității veniturilor din donații voluntare înregistrate de către entitățile bugetare, iar în perioada imediat următoare după apariția ediției nr. 5 (68) au parvenit mai multe adresări din partea abonaților cu solicitarea de a oferi soluții cu privire la contabilizarea activelor primite cu titlu gratuit de către entitățile din sectorul corporativ și întreprinderile la autofinanțare. Drept răspuns la apelul cititorilor, deja în revista ce va ieși de sub tipar în zilele imediat următoare propunem articolul Lidiei Foalea „Contabilizarea activelor primite cu titlu gratuit”.

Pe data de 15 ianuarie 2021, persoana fizică care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției și-a suspendat activitatea. Deoarece suspendarea activității a fost la începutul anului, persoana fizică nu a prezentat Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (Forma DAJ17), pentru anul 2021. Corect sau nu s-a procedat în speța examinată? În conformitate cu art. 22 alin. (1) și (2) din Legea nr.1260/2002 cu privire la avocatură (Legea nr. 1260/2002) licența pentru exercitarea profesiei de avocat este unicul act care confirmă statutul avocatului.

În cazul efectuării tranzacțiilor cu mijloacele fixe contabilii practicieni întâmpină un șir de dificultăți ce țin de documentarea, aprecierea consecințelor fiscale și raportarea operațiunilor corespunzătoare. În continuare, în baza mai multor exemple, vom încerca să oferim răspunsul la mai multe întrebări.

Cadrul normativ, componentele salariului, diversele plăți de stimulare etc. generează mai multe întrebări, la care „P.P. Monitorul Fiscal FISC.md” va veni cu răspuns în cadrul unui webinar oferit bonus la procurarea abonamentului „Premium”:

Străinii cu drept de ședere provizorie pentru studii vor putea desfăşura activităţi de muncă pe teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă care nu va depăși 40 ore pe săptămână, dar nu mai mult de 1564 ore pe an cumulative.

Învățământul dual este o formă alternativă în cadrul sistemului de învățământ profesional tehnic și se organizează prin acordarea instruirii teoretice și a celei practice în cadrul instituției de învățământ profesional tehnic și al agentului economic, cu utilizarea mijloacelor acestuia, în vederea obținerii de cunoștințe, deprinderi și competențe. Totodată, învățământul dual poate fi o soluție la depășirea problemei lipsei forței de muncă în întreprinderi.

Salariul minim pe țară se va stabili și se va reexamina de Guvern, în modul prevăzut de legislație, după consultarea partenerilor sociali, în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel național.   Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce prevede substituirea noțiunii „cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real” cu „cuantumul salariului minim pe țară” prin care se subînțelege valoarea minimă obligatorie a retribuției muncii garantată de către stat pentru munca prestată de salariați, stabilită în Legea salarizării nr.847/2002.

Câștigul salarial mediu lunar nominal brut în trimestrul I al anului curent a constituit 9560,8 lei, fiind în creștere cu 12,9 % față de trimestrul I din anul 2021, dar în scădere cu 2,1% față de trimestrul IV, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar în primele trei luni ale anului curent a constituit 8190,6 lei lunar (cu 9,7% mai mult față de trimestrul I 2021), iar în sectorul real – 10054,2 lei (în creștere cu 13,7%).

Livrarea autoturismelor și altor autovehiculelor clasificate la pozițiile tarifare 870321, 870322, 870323, 870324, 870331, 870332, 870333, 870340, 870350000, 870360, 870370000, 870380, 9705) care au fost procurate în baza contractelor de leasing financiar,

Acordarea suportului necesar și asigurarea mecanismului de protecție a intereselor financiare ale statului, Uniunii Europene și partenerilor externi de dezvoltare, pentru a nu admite fraudarea acestora, este misiunea Sistemului Național Antifraudă (SNAF), care va fi instituit în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 271 din 7 mai anul curent, publicată vineri, 23

Executivul, în cadrul ședinței din 7 mai anul curent, a aprobat Hotărârea Guvernului în temeiul căreia va fi instituit Sistemul Național Antifraudă (SNAF) care va reprezenta o structură organizată din autorități și instituții, cu măsuri eficace pentru prevenirea și combaterea fraudelor, precum și eradicarea tuturor acțiunilor ilegale îndreptate împotriva intereselor

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 270 din 23.11.2018 cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr. 270/2018) salariul lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege este constituit din: a) partea fixă, compusă din: – salariul de bază; – sporul lunar pentru gradul profesional; – sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic; – sporul lunar pentru deținerea titlului onorific;

În conformitate cu art. 542 alin. (1) din Codul fiscal, obiectul impunerii este venitul determinat conform contabilităţii financiare, obţinut în perioada fiscală de declarare, cu excepția veniturilor stipulate la alin.(3) al aceluiași articol. Astfel, subiecţii regimului fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (SIMM) achită impozitul pe venit în mărime de 4% din obiectul impunerii. Reieşind din cele menţionate, înstrăinarea bunurilor reprezintă obiect al impunerii cu impozitul pe venit conform regimului fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

Modificarea Legii nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, cu revizuirea Nomenclatorului actelor permisive, a Legii nr.62/2022 cu privire la publicitate

Până la sfârșitul anului 2030, Moldova urmează să asigure administrație publică centrală și locală capabilă să asigure condițiile pentru dezvoltarea sustenabilă a țării, cu un nivel ridicat de integritate și competență, astfel încât să gestioneze cu eficiență și să asigure servicii publice de calitate; să câștige respectul și încrederea cetățenilor; să-și consolideze capacitatea de fundamentare și implementare a politicilor publice și să răspundă provocărilor în procesul de aderare la UE.

Structurile asociative ale producătorilor și structurile asociative ale comercianților care plasează pe piață și comercializează produsele ambalate, care vor fi interesați în administrarea Sistemului de depozit pentru ambalaje (SDA), vor depune la Ministerul Mediului Planul de organizare a SDA de unică folosință

Regulamentul privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 455/2017,  ar putea fi completat cu o nouă secțiune ce va reglementa procedura de monitorizare postachitare.   În acest sens, va fi aprobat un plan de monitorizare, iar graficul de efectuare a acesteia va fi aprobat de directorul AIPA, plasat pe pagina oficială a instituției și comunicat beneficiarului de subvenții la adresa electronică sau prin alte mijloace cu cel puțin cinci zile lucrătoare înainte de efectuarea evaluării. Monitorizarea respectării de către beneficiari a cerințelor va fi asigurată de Serviciul monitorizare postachitare.

Lipsa interoperabilității între platformele digitale ale operatorilor rețelelor energetice și sistemele instituțiilor de reglementare și planificare, absența unui sistem unificat de monitorizare și control al rețelelor energetice,

Informațiile obținute în conformitate cu prevederile legii privind rețeaua de colectare de informații contabile despre venituri și activitatea economică a exploatațiilor agricole, proiectul căreia a fost susținut de către Guvern în cadrul ședinței din 26 martie

Astăzi, 18 noiembrie, în cadrul unui eveniment organizat de PRIAevents în colaborare cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC, Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova și alți parteneri, au fost premiate cele mai bune ÎMM-uri din țara noastră.   Astfel, 13 întreprinderi din sector ce activează în mai multe localități din țară (Bălți, Dondușeni, Drochia, Soroca, Chișinău, Cimișlia, Ungheni etc.)  au primit distincții la o serie de categorii precum: