Inițiativa legislativă lansată de un grup de deputați prevede introducerea cotei zero a impozitului pe venit pentru persoanele juridice, gospodăriile ţărăneşti (de fermieri) şi întreprinzătorii individuali cu condiţia că venitul obţinut va fi direcţionat spre investiţii în dezvoltarea producției proprii (lucrări, servicii). Aceasta, în opinia autorilor, va crea condiţii pentru atragerea investițiilor și relansarea economică, va asigura achiziţionarea, repararea, modernizarea fondurilor fixe, majorarea activelor curente în scopul creşterii volumului de producţie şi/sau producere a unor noi tipuri de produse, lucrări, servicii.

Ministerul Mediului propune instituirea cadrului metodologic unic pentru stabilirea tarifelor la unele servicii publice de gospodărie comunală din domeniul gestionării deșeurilor municipale, precum și pentru a eficientiza și uniformiza procesul de elaborare, calculare și aprobare a tarifelor la aceste servicii de către autoritățile administrației publice locale. În acest context, a fost elaborat proiectul Metodologiei privind calcularea tarifelor pentru unele servicii publice de gospodărie comunală din domeniul gestionării deșeurilor (Metodologia) care a fost examinat în cadrul ultimei ședințe a secretarilor de stat, documentul considerându-se ca fiind pregătit pentru inițierea procedurii de avizare/expertizare și consultare publică.

Ministerul Finanțelor emite pe piața internă două tipuri de valori mobiliare de stat: bonuri de trezorerie și obligațiuni de stat.

Curtea de Conturi a publicat în Monitorul Oficial Hotărârea nr. 30 din 28 iunie 2021 cu privire la Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2020.   Misiunea a avut ca scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire că raportul Guvernului nu conține denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum și emiterea unei opinii.  Auditul confirmă că Raportul Guvernului oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă privind executarea de casă a bugetului de stat, în conformitate cu normele cadrului de raportare aplicabil.

Începând cu 1 mai 2019, decontarea valorilor mobiliare corporative ale societăților pe acțiuni va fi efectuată de către Depozitarul central unic (DCU). Între timp, până la această dată, societăţile de registru sunt obligate să transmită DCU registrele deţinătorilor de valori mobiliare ale băncilor şi societăţilor de asigurare.

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova activele oficiale de rezervă ale BNM au atins suma de $4,048 mld. Astfel, la situația din 29 octombrie 2021 acestea s-au majorat față de cele înregistrate la data de 30 septembrie cu $86,48 mil., comunică Banca Națională a Moldovei. Potrivit regulatorului, majorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de: înregistrarea suportului bugetar în favoarea Ministerului Finanțelor al RM debursat de Comisia Europeană, în numele UE: $99,49 mil. (echivalentul a 86,1 mil. EUR), dintre care $57,4 mil. (echivalentul a 49,7 mil. EUR) sub formă de asistență macrofinanciară (ultima tranșă de împrumut);

  În conformitate cu prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii se consideră venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente - cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care acestea au dreptul.

Este știut faptul că, în perioadele de criză, atunci când agenții economici se confruntă cu o insuficiență stringentă de lichidități, banii nu se investesc. În momentul de față, entitățile încearcă să identifice diverse forme de căutare a soluțiilor pentru ameliorarea situației financiare.

Comisia agricultură și industrie alimentară a aprobat în ședința din 1 decembrie raportul la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural.   Potrivit autorilor proiectului, scopul acestuia este facilitarea accesului producătorilor agricoli mici și micro la obținerea subvențiilor, noțiunea de „producătorul agricol micro” fiind propusă pentru includerea în categoriile de beneficiari de subvenții. La aceștia se vor atribui deținătorii unui teren agricol arabil cu suprafața de până la 2 hectare.

În ultimii ani au fost efectuate modificări semnificative în legislația Republicii Moldova ce reglementează contabilitatea, raportarea financiară și auditul entităților. Au fost aprobate: Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 Legea nr. 287/2017), modificări în Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) (în vigoare din 01.01.2020), operate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48/2019 (OMF nr. 48/2019), Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119/2013 (OMF nr. 119/2013).

Introducerea IFRS 17 Contracte de asigurare a schimbat în mod semnificativ modul în care companiile de asigurări recunosc, evaluează și prezintă contractele de asigurare în situațiile lor financiare. Unul dintre cele mai importante aspecte ale IFRS 17 este marja de serviciu contractuală (CSM),

Republica Moldova va prelua de la Macedonia de Nord președinția în cadrul Acordului de Liber Schimb Central-European (CEFTA), comunică Ministerul Economiei al RM. Amintim, țările membre ale CEFTA sunt Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia și UNMIK Kosovo, care s-au reunit la Skopje în cadrul conferinței „CEFTA – 15 ani de comerț”.   La implementarea Planului comun de acțiune pentru piața regională, CEFTA și-a concentrat eforturile asupra promovării liberei circulații a mărfurilor și serviciilor în regiune. Împreună cu Comisia Europeană și Consiliul de Cooperare Regională, au fost efectuați pași importanți în apropierea regiunii de piața unică a UE.

Scopul Strategiei de Specializare Inteligentă a Republicii Moldova - SMART MOLDOVA 2030, elaborarea căreia a fost inițiată de către Ministerul Educației și Cercetării, este crearea în RM a unui ecosistem dinamic de cercetare-inovare, puternic conectat cu mediul antreprenorial, cu mecanisme permanente de comunicare transversală în vederea reflectării rapide și cuprinzătoare a rezultatelor cercetării științifice și pregătirii academice în competitivitatea mediului de afaceri și în performanța economică a țării, oferind soluții la adresa provocărilor societale, susțin autorii.   În anunțul privind elaborarea proiectului Strategiei se menționează că, în rezultatul realizării măsurilor din Strategie, până în 2030 Moldova va deveni o țară cu o economie

Autoritățile își propun continuarea reabilitării rețelei de drumuri prioritare, în special a celor care fac parte din Rețeaua Trans Europeană de Transport. Astfel, a fost creat conceptul proiectului „Moldova drumuri IV”, care este o continuare logică a proiectelor anterioare de reabilitare și construire a circa 500 km de drumuri naționale din rețeaua prioritară.   Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 24 noiembrie, proiectul hotărârii privind inițierea negocierilor asupra proiectului Contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV” și acordarea împuternicirilor pentru negocierea acestuia.

Modificările operate în Codul fiscal prin Legea nr.356/2022 (politica fiscal și vamală pe anul 2023) vin cu intervenții și la capitolul taxei pe valoarea adăugată, principalele fiind prezentate în continuare în format comod pentru contribuabili. Astfel, oferim redacția precedent a prevederilor CF, modificările operate, conținutul în vigoare a articolelor modificate, precum și scurte comentarii ce țin de aplicarea noilor prevederi.

 Conform art. 8 alin. 1) lit. c) din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul să-şi reprezinte interesele în organele cu atribuții de administrare fiscală personal sau prin intermediul reprezentantului său.     Potrivit prevederilor art. 83 alin. (4) din Codul fiscal, în cazul persoanelor fizice (cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi, inclusiv membri ai societăţilor şi acționari ai fondurilor de investiţii), Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se completează conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune.

Persona fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător deține un site unde plasează reclamă de la nerezidenți. Cum urmează să-și onoreze obligațiile fiscale și care sunt documentele ce vor confirma sursele de venit obținute?  Potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) din Codul fiscal (CF), obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova îl constituie:

Guvernul Republicii Moldova intenționează atragerea împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar Internațional prin intermediul mecanismului de finanțare extinsă (EFF) în sumă de 266,7 mil. drepturi speciale de tragere (DST) (circa $560 mil.), precum și prin intermediul mecanismului extins de creditare (EFC), în sumă de 104,75 mil. DST, ce vor fi utilizate pentru finanțarea necesităților bugetului de stat.    Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 22 decembrie, proiectele de hotărâri cu privire la aprobarea proiectelor de lege privind atragerea împrumutului de stat extern.  

Investițiile sunt acea verigă a ciclului de viață a unei societăți, fără de care succesul în activitate nu poate fi atins. Indiferent de mărimea entității comerciale, genul de activitate, investițiile sunt cele ce fac ca o entitate sau alta să aibă un mod de activitate eficient, pot să genereze o impulsionare prin creșterea producției sau a volumului de servicii prestate, să îmbunătățească calitatea acestora, să condiționeze extinderea entității și diversificarea activității desfășurate.

În trimestrul I din anul 2021 entitățile cu 5 și mai mulți salariați din sectorul real și instituțiile bugetare au realizat investiţii în active imobilizate în valoare de 3,8 mld. lei, acestea fiind în creștere cu 14,8% faţă de perioada similară din anul 2020, comunică Biroul Naţional de Statistică.   Astfel, în primele trei luni ale anului curent investițiile în imobilizări corporale au constituit 3,7 mld. lei, ceea ce constituie 96,7% din valoarea totală a investițiilor în active imobilizate, marcând o creștere cu 13,9% față de aceeaşi perioadă a anului precedent.