Comercializarea și exportul deșeurilor și resturilor de metale feroase și neferoase, de baterii și acumulatori uzați, inclusiv în stare prelucrată, ar putea fi interzisă timp de două luni. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege privind instituirea moratoriului asupra activității de comercializare și export de către agenții economici aflați pe teritoriul Republicii Moldova și care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar al articolelor menționate a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat în componență nouă. Proiectul este elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii în contextul realizării acțiunii stabilite în Planul de activitate al Guvernului privind demonopolizarea sectoarelor prioritare identificate ale economiei naționale.

Zonele economice libere (ZEL), sau altfel zis, zonele antreprenoriatului liber, conform Legii cu privire la zonele economice libere nr. 440-XV din 27.07.2001 (Legea nr. 440/2001), sunt părţi ale teritoriului vamal al RM, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni și străini sunt permise, în regim preferenţial, genuri ale activităţii de întreprinzător, în condiţiile legii.

Declarațiile vamale se vor perfecta doar cu utilizarea procedurii electronice (informaționale), fără suport de hârtie. Doar în cazuri temeinic justificate se vor perfecta cu utilizarea procedurii electronice și pe suport de hârtie. Această prevedere este inclusă în proiectul ordinului Serviciului Vamal de modificare a Ordinului nr. nr.346-O Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale în detaliu, aprobat de autoritatea vamală la 24 decembrie 2009, care urmează a fi abrogat după punerea în aplicare a noilor prevederi. Necesitatea rescrierii documentului este condiționată de armonizarea legislației vamale naționale la legislația Uniunii Europene și anume cu Convenția privind simplificarea formalităților în comerțul cu mărfuri, încheiată la Interlaken la 20 mai 1987.

Vânzarea terenurilor aferente proprietate publică neutilizate în procesul tehnologic, care la momentul actual pot fi înstrăinate la o plată unică, poate fi interzisă, la fel ca și vânzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică transmise în arendă. Ultima prevedere va fi aplicată după intrarea în vigoare a modificărilor și completărilor la Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308/1997. În Parlament este înregistrat proiectul pentru modificarea acesteia. Documentul prevede și schimbarea modului de vânzare-cumpărare a terenurilor proprietate publică. Astfel, în Lege va fi introdusă prevederea că cumpărătorul va achită, în termen de o lună, suma egală cu preţul pământului prevăzut pentru destinaţia respectivă. În cazul vânzării-cumpărării terenului prin concurs sau la licitaţie, preţul acestuia nu poate fi mai mic decât preţul de piață al pământului, stabilit printr-un raport de evaluare întocmit de către un evaluator, în conformitate cu legislaţia privind activitatea respectivă.

Activitatea în domeniul construcțiilor de clădiri în majoritatea cazurilor include în cadrul unui obiect de construcție componente ale livrărilor impozabile (spații comerciale, oficii, parcări) și livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere (locuințe). Mecanismul de determinare a sumei TVA spre deducere aferentă valorilor materiale, serviciilor procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor impozabile şi scutite de TVA fără drept de deducere este stabilit în art.102 alin.(3) și (4) din Codul fiscal. Conform prevederilor alin.(4), mărimea deducerii sumei TVA se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate, care sunt utilizate pentru efectuarea livrărilor impozabile, precum şi celor scutite de TVA fără drept de deducere,

Este oare necesar ca instituțiile de învățământ sa prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit în cazul în care acestea nu au obligații aferente impozitului? Pentru a răspunde la această întrebare, este necesar să examinăm cadrul normativ în vigoare. Art. 15 alin. (1) din Codul educației (CE) definește tipurile de instituţii de învăţământ în conformitate cu structura învăţământului1.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică propune spre consultare publică proiectul Metodologiei de calculare, de aprobare si de aplicare a tarifelor reglementate pentru serviciul de transport al gazelor natural. Documentul are ca scop stabilirea metodelor unice la aceste servicii prestat de către operatorii sistemelor de transport (OST). Prevederile Metodologiei sunt obligatorii pentru operatorii sistemelor de transport care dețin licență pentru activitatea de transport a gazelor naturale, eliberată de ANRE.

Administratorii pieţelor au obligațiile de achitare a taxei de piață

Conform art. 84 alin. (1) din Codul fiscal, agenții economici sunt obligați să achite, nu mai târziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie și 25 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4 din:

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

Conform prevederilor p.32 alin.(3) din Standardul Naţional de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare” eroarea comisă în oricare perioadă de gestiune precedentă şi depistată până la sfârşitul perioadei de gestiune curente (dar după semnarea situaţiilor financiare pentru perioada în care s-a comis eroarea), se corectează prin înregistrări de ajustare în luna în care s-a depistat eroarea. Corectarea erorilor contabile este condiţionată de faptul dacă acestea sunt semnificative sau nesemnificative. O eroare contabilă se tratează ca semnificativă, dacă ea, individual sau în comun cu alte erori din aceeaşi perioadă de gestiune, poate influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate în baza situaţiilor financiare.

Conform prevederilor art.375 alin.(2) din Codul fiscal, în cazul în care plățile salariale datorate angajaților sunt calculate în perioada în care a fost aplicat unul dintre aceste regimuri de impozitare (special sau standard),

Se va aplica amenda pentru diminuarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în cazul în care cuantumul acestora nu depăşeşte 1 000 lei, iar diminuarea a avut loc până la 1 octombrie 2018? Prin Legea nr. 178 din 26.07.2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 178/2018), au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) și Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593 din 26.12.2002 (Legea nr. 1593/2002) în partea ce ține de regimul juridic al sancțiunilor care urmează a fi aplicate pentru diminuarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Cine sunt subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare? Subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare / impozitul funciar sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova: a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova; b) arendaşii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel;

Intermedierea închirierii de locuinţe, conform art. 1673 alin. (1) din Codul civil (CC), este contractul prin care o parte (intermediar locativ) se obligă să intermedieze ori să indice celeilalte părţi ocazia de a încheia un contract de închiriere a unei locuinţe și se aplică dispoziţiile generale în măsura în care din normele stabilite nu rezultă altfel. Regulile privind contractele de intermediere locativă nu se aplică contractelor care au drept obiect intermedierea închirierii de locuinţă pentru turişti.

Conform al. (15) din art.7 al Legii nr.289/2004, baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă stabilite din contul angajatorului o constituie salariul mediu al angajatului, determinat în modul stabilit de Guvern. Iar din salariu mediu se exclud unele tipuri de venituri, din care se calculeaza contribuții de asigurări sociale. Totusi, care este baza de calcul pentru indemnizațiile stabilite din contul angajatorului – salariul mediu sau venitul mediu asigurat ?

Rezidenții parcurilor IT se confruntă cu o serie de probleme de ordin fiscal și de ținere a evidenței contabile. Soluții pentru unele dintre acestea au fost propuse în cadrul seminarului intitulat ”Greșelile tipice în evidența contabilă a rezidenților pacurilor IT", organizat de Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști în colaborare cu ATA Consult SRL, fiind oferite de inspectorul principal din cadrul Direcției metodologia impozitelor şi taxelor, Serviciul Fiscal de Stat, Irina Trocin. Un aspect care necesită claritate pentru rezidenții parcului IT este dacă angajații aflați în concediu din cont propriu pe parcursul unei luni calendaristice complete sunt incluși în numărul de personal la determinarea impozitului unic.

Excluderea monopolului în cazul prestării serviciului de dializă în ambulatoriu din contul fondurilor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a dezavantajului serviciului public față de cel al partenerului privat sunt scopurile urmărite de autorii care au propus proiectul hotărârii de Guvern ce vizează modificarea Hotărârii nr. 574/2013 cu privire la parteneriatul public–privat pentru serviciile de dializă. Acesta a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 19 septembrie curent. Astfel, Guvernul va putea iniția și alte proiecte de parteneriat public-privat în domeniul dat, inclusiv în perioada de valabilitate a contractului de parteneriat public-privat deja încheiat, iar termenul pentru realizarea proiectului va reveni la 12 ani.

În Republica Moldova, în a doua jumătate a anului viitor, se preconizează implementarea Sistemului Informațional Automatizat „Registrul electronic al angajaților”, conceptul căruia a fost prezentat astăzi la Serviciul Fiscal de Stat, în cadrul unei ședințe cu reprezentanți ai sectorului construcțiilor. Sistemul va fi o resursă informațională unică la nivel de țară, în care se va regăsi baza de date a tuturor angajaților, angajatorilor și a raporturilor de muncă ale acestora.

Persoanele străine, investitorii străini sau apatrizii nu pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă sau din fondul forestier, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului juridic de dobândire, iar în cazul dobândirii terenurilor prin moștenire, aceștia sunt obligați să îl înstrăineze în termen de un an de zile. Aceste prevederi sunt transferate și în proiectul noului Cod funciar, care va fi examinat în ședința secretarilor de stat anunțată pentru 26 septembrie curent. Documentul stabilește obiectul și subiectul relațiilor funciare, oferă clasificarea terenurilor, competența autorităților publice centrale și locale, dreptul de proprietate asupra terenurilor și modul de transmitere a acestuia etc.