Una dintre lucrările premergătoare raportării financiare este inventarierea totală a activelor și pasivelor autorității/instituției bugetare. Totodată, potrivit prevederilor art. 18 lit. e) din Legea contabilității nr. 113/2007 (în continuare – Legea nr. 113/2007), ciclul contabil al entității cuprinde și inventarierea elementelor contabile.

În rezultatul monitorizării şi verificărilor efectuate de către Casa Naţională de Asigurări Sociale a corectitudinea calculării şi declarării contribuţiilor de asigurări sociale de stat în tabelului nr. 2 al Dării de seamă IPC21 se constată, că unii plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat admit erori la calcularea şi declararea indicatorilor, în special în cazul prezentării dărilor de seamă Forma IPC21 pe suport de hârtie.   Astfel, plătitorii de contribuţii la BASS pentru perioadei ianuarie–februarie 2022 au admis următoarele erori:  

Instituirea mecanismului automatizat de subvenționarea a creșterii salariale drept măsură de suport pentru contracararea erodării venitului salarial și al acoperirii sociale ale angajaților din sectorul real al economiei este scopul proiectului de lege elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care a fost inclus pe ordinea de zi a ultimei ședințe a secretarilor de stat și urmează a fi înaintat pentru consultări publice.

Casa Națională de Asigurări Sociale depune consecvent efort pentru a simplifica accesul cetățenilor la informații utile din domeniul asigurărilor sociale de stat și a îmbunătăți procesul de interacțiune cu plătitorii de contribuții la Bugetul de Asigurări Sociale de Stat (BASS). Mai exact, CNAS își propune să aducă agenții economici mai aproape de surse sigure de informații și să ofere suport în procesul de utilizare a platformei www.cnas.gov.md.

Ținând cont de modificările în Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar elaborate în vederea majorării mărimii plății compensatorii pentru susținerea salariaților cu venituri mici, care prevăd majorarea acesteia în sectorul bugetar cu 400 lei (de la 3100 de lei la 3500 de lei) și având în vedere  reexaminarea de Guvern a cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, Executivul vine cu modificări în Hotărârea Guvernului nr. 1234/2018, prin care au fost aprobate condițiile de salarizare a personalului din instituțiile de învățământ care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică. Documentul a fost publicat în MO vineri, 20 mai (HG nr. 320 din 18 mai 2022).

Cadrul normativ în vigoare aplicabil începând cu 1 ianuarie 2023 stabileşte limita minimă a contribuţiilor de asigurări sociale. Spre deosebire de perioadele anterioare, unde exista un plafon maxim al contribuţiei individuale de asigurări sociale, actualmente legislaţia prevede un plafon minimal al contribuţiei datorată de angajator

În scopul stimulării dezvoltării conceptului de responsabilizare financiară conform standardelor internaționale, cu delimitarea clară a atribuțiilor, pentru a nu se dubla cu sistemul de Control Financiar Public Intern și funcțiile auditului extern,

Condiţiile juridice, organizatorice şi economice ale fondării, funcţionării şi încetării activităţii întreprinderii de stat şi întreprinderii municipale sunt stabilite în Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr.246/2017.

Este de remarcat faptul că, în procesul de evidență contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare, se utilizează în comunicare mai mult noțiunile de „reguli contabile”, „corectitudine”, „imagine fidelă”, „neutralitate”, „momentul înregistrării”, care

Astăzi, 28 decembrie, Casa Națională de Asigurări Sociale a comunicat că, prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 nr. 206/2021 și Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999, pentru anul 2022 la calcularea sumei datorate bugetului asigurărilor sociale de stat de către categoriile de plătitori stabilite în Anexa nr.3 la Legea nr.489/1999 se vor aplica următoarele tarife și termene de virare a contribuțiilor:  

Conform cadrului normativ în vigoare, entităţile economice care au aderat la Parcul IT din Republica Moldova declară şi plătesc contribuţiile de asigurări sociale

Prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 125/2023 (în continuare – OMF nr. 125/2023) a fost aprobat Modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2024. În vederea încasării cu succes a plăților achitate de contribuabili/plătitori la bugetul public național (în continuare – BPN),

Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau care urmează să fie obținute de entitate în conturile acesteia. Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de gestiune, dar care urmează a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.   În articolul „Patrimoniul public transmis în gestiune (economică, delegată), comodat și alte forme de folosință.

Conducătorul entității municipale (direcție, pretură, instituție publică etc.) în mod obligatoriu va prezenta anual Direcției generale economie, comerț și turism a Consiliului municipal Chișinău (DGECT), până la 31 martie,  darea de seamă privind bunurile imobile (clădiri, construcții și încăperi izolate) deținute în gestiune la situația din 1 ianuarie a anului respectiv. În cazul neprezentării dărilor de seamă, DGECT va include în rezultatele inventarierii ultimele date deținute, iar acest fapt va fi reflectat în Raportul anexat la proiectul de decizie.

În acest articol vom oferi explicații cu privire la particularitățile privind întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare de către autoritățile/instituțiile bugetare, precum și vom analiza modificările operate în normele metodologice, care au intrat în vigoare pe parcursul anului 2024.

În Monitorul Oficial din 5 februarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 6 din 18.01.2021 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar la modificările/ completările efectuate în Clasificația

Procedurile de achiziții publice pentru necesitățile comune ale autorităților administrației publice centrale și/sau locale vor fi desfășurate în mod centralizat de către autoritățile centrale de achiziții. În Monitorul Oficial din 7 mai curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 56 din 29 aprilie 2021 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de organizare și funcționare a autorităților centrale de achiziții.   Aceste autorități vor fi create prin hotărâre de Guvern sau prin decizie APL de nivelul al doilea, cu aprobarea actelor de constituire privind modul de funcționare, a structurii, statelor de personal și cu stabilirea surselor de finanțare.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.

Autoritatea centrală de achiziții creată prin hotărâre de Guvern sau decizia administrației publice locale de nivelul II va organiza, iniția și desfășura în mod centralizat proceduri de achiziție publică pentru necesitățile comune ale autorităților administrației publice centrale și/sau locale, prevede Regulamentul cu privire la modul de organizare și funcționare a autorităților centrale de achiziție (Regulament), aprobat în cadrul ședinței de Guvern joi, 29 aprilie.   Obiectivul documentului constă în fortificarea mecanismului de achiziții centralizate pentru utilizarea transparentă, eficientă și eficace a mijloacelor financiare, prin stabilirea principalelor cerințe obligatorii față de autoritățile centrale de achiziții create, care este o autoritate publică la autogestiune,