Din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi va fi exclusă prevederea potrivit căreia, pentru desfăşurarea activităţii fără licenţă sau a activităţilor interzise pe teritoriul RM, precum şi a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, SFS, ASP sau alt organ abilitat cu atribuţia de eliberare a licenţei poate aplica amendă în mărimea venitului brut din realizarea obţinută în urma activităţilor menţionate.   Parlamentul, în cadrul ședinței din 28 octombrie curent, cu votul a 55 de deputați a aprobat în prima lectură proiectul ce prevede modificarea Legii nr. 845/1992.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), partea II în nr. 5 (60), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 8.1: Tratamentul aplicat, în conformitate cu Acordul, creditelor referitoare la tranzacțiile anterioare   1. Care este, în conformitate cu Acordul, tratamentul aplicat creditelor referitoare la tranzacțiile anterioare, atunci când se evaluează mărfurile cărora li se aplică aceste credite? 2. Comitetul tehnic de evaluare în vamă a exprimat următorul aviz:

În prezent, în căutare de noi parteneri de afaceri, agenții economici și persoanele fizice identifică oferte de participare la diferite expoziții și târguri, pentru a-și promova produsele/mărfurile pe piețele internaționale. În consecință, este necesară vămuirea bunurilor fabricate, care trebuie transportate temporar în străinătate sau din străinătate. Desigur, la acest capitol, există și unele probleme asociate cu primirea autorizațiilor de la autoritățile vamale (i), depunerea și perfectarea declarațiilor vamale (ii), precum și constituirea garanțiilor

Orice agent economic care practică activitate de antreprenoriat, inclusiv cei din sectorul agricol, obligatoriu trebuie să confirme documentar toate costurile (expresia valorică a resurselor utilizate) pentru justificarea producerii acestora. Ținând cont de faptul că îngrijirea şi întreținerea plantațiilor pomicole se asociază cu o multitudine de costuri, dintre care cele mai semnificative se referă la resursele utilizate din componența activelor curente și costurile aferente retribuirii muncii angajaților, venim în sprijinul producătorilor agricoli cu articolul „Perfectarea documentară a costurilor în subsectorul pomicol”.  

Care sunt actele necesare de prezentat în vederea justificării valorii în vamă a mărfurilor importate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova și există în acest sens o listă prestabilită? În primul rând, este necesar de menționat că dreptul autorităților vamale de a solicita documente sau informații în sprijinul unei declarații vamale pe valoare este prevăzut de articolul 17 din Acordul de punere în aplicare a articolului 7 din GATT, la care Republica Moldova este parte.

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

Certificatul de rezidenţă fiscală se eliberează de către Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile Ordinului nr.50/2017  al Ministerului Finanțelor și se utilizează în cazul în care contribuabilii înregistrați pe teritoriul Republicii Moldova intră în relații contractuale cu nerezidenți, în scopul beneficierii de prevederile convențiilor (acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri, încheiate între RM şi alte state.  

Autoritatea centrală de achiziții creată prin hotărâre de Guvern sau decizia administrației publice locale de nivelul II va organiza, iniția și desfășura în mod centralizat proceduri de achiziție publică pentru necesitățile comune ale autorităților administrației publice centrale și/sau locale, prevede Regulamentul cu privire la modul de organizare și funcționare a autorităților centrale de achiziție (Regulament), aprobat în cadrul ședinței de Guvern joi, 29 aprilie.   Obiectivul documentului constă în fortificarea mecanismului de achiziții centralizate pentru utilizarea transparentă, eficientă și eficace a mijloacelor financiare, prin stabilirea principalelor cerințe obligatorii față de autoritățile centrale de achiziții create, care este o autoritate publică la autogestiune,

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

Îngrijirea și întreţinerea plantaţiilor pomicole se asociază cu o multitudine de costuri, dintre care cele mai semnificative se referă la resursele utilizate din componența activelor curente și costurile aferente retribuirii muncii angajaților. Orice agent economic care practică activitate de antreprenoriat (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă) în mod obligatoriu trebuie să confirme documentar toate costurile (expresia valorică a resurselor utilizate) pentru justificarea producerii acestora1.

Odată cu elaborarea și adoptarea Legii nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (în continuare - FGDSB), în calitate de persoană juridică de drept public, i-au fost atribuite noi competențe și atribuții, printre care se evidențiază – administrarea Fondului de rezoluție bancară, scopul

La 2 septembrie 2018 a intrat în vigoare Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (în continuare – Lege). Ținem să menționăm faptul că prevederile legii menționate se aplică doar beneficiarilor de lucrări din agricultură, specificate la diviziunea 01 din Clasificatorul Activităților din Economia Moldovei.

În momentul de față progresul tehnologic și informațional remodelează interacțiunea dintre cererea și oferta de servicii și produse. Posibilitățile și comoditatea pe care le oferă mediul online are un impact  asupra tuturor domeniilor, inclusiv domeniul serviciilor de taxi. În prezent, unele companii de taxi și-au remodelat procesele pentru a obține o eficiență sporită. Modelul vechi de afacere prin care clienții interacționau cu operatorii prin intermediul apelurilor telefonice este unul tot mai puțin utilizat, fiind substituit cu cel de interacțiune prin aplicațiile dezvoltate de companiile IT. Aceasta oferă comoditate pentru clienți și noi posibilități pentru companiile de taxi.

Subdiviziunea de audit intern evaluează cel puțin o dată la trei ani procesele cu risc sporit din domeniile financiar-contabil, achizițiilor publice, administrării activelor și tehnologiilor informaționale. În Monitorul Oficial din 29 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 557 din 19 noiembrie 2019 cu privire la aprobarea Codului etic al auditorului intern și a Cartei de audit intern. Astfel, Codul etic conține principii şi reguli de conduită ce se aplică persoanelor care efectuează auditul intern în sectorul public. Acesta prevede că, înaintea demarării misiunii de audit intern, persoanele care efectuează auditul completează Declaraţia de interese, prin care oferă informaţii despre funcţiile sau interesele deținute în raport cu unitatea auditată.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (în continuare - Legea nr. 271/2017), în legislația națională a fost introdus un nou concept, cel de comitet de audit.   Deși prevederile legale referitoare la această noțiune sunt în vigoare deja al doilea an (începând cu 01.01.2019), pentru unii manageri activitatea comitetului de audit este considerată puțin abstractă, pentru alții, nu sunt clare responsabilitățile acestuia. Având în vedere importanța constituirii unui comitet de audit eficient, am considerat necesară o examinare, care să cuprindă atât aspecte teoretice, cât și practice, referitoare la activitatea acestui comitet.

În ultima perioadă tot mai multe companii îşi unesc eforturile şi activele pentru a penetra pe piaţă şi în scopul obţinerii unor beneficii suplimentare, fără a institui o formă organizătorico-juridică. Respectiv, în procesul activităţii acestora apar mai multe întrebări, iar la unele din ele vom oferi răspunsul astăzi.

Art.61 alin. 1 din Codul de executare1 al RM (în continuare – CE) prevede că, executorul judecătoresc poate refuza intentarea procedurii de executare și stabilește condițiile în care executorul utilizează acest drept. La Curtea Constituțională (CC) a fost depusă o sesizare, prin care a fost solicitată examinarea constituționalității acestei sintagme. Instanța, prin Hotărârea nr.22 din 08.10.2019, a declarat sesizarea admisibilă, având în vedere că termenul „poate" din art. 61 alin. (1) din CE se referă la o pretinsă putere discreționară a executorului judecătoresc de a refuza sau nu intentarea procedurii de executare și că instanța va aplica aceste dispoziții din CE, mai exact în situația în care va determina dacă executorul a intentat în mod corect procedura respectivă.

Serviciul Vamal asigură că operațiunile de vămuire a bunurilor livrate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale vor fi mai sigure, dar și mai rapide. Autoritatea vamală, cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, a elaborat mecanismul de declarare prealabilă a coletelor livrate prin poșta rapidă. Noul sistem este prevăzut pentru procesarea prealabilă a trimiterilor poștale internaționale. Potrivit instrucțiunii elaborate și prezentate în cadrul unei ședințe care a avut loc zilele trecute, noul mecanism va funcționa în baza schimburilor de informații dintre organul vamal și operatorii poștali.

În cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și entităților din subordine, controlul intern managerial fie nu a fost instituit, fie se regăsește la etapa de implementare, se menționează în Raportul auditului rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului încheiate la 31 decembrie 2018. În Monitorul Oficial din 14 iunie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr. 32 din 24.04.2019 cu privire la raportul menționat. Potrivit documentului, concluzia este confirmată prin: neconstituirea grupurilor de lucru și nedesemnarea persoanelor responsabile în acest sens, neidentificarea și neinițierea descrierii proceselor operaționale, nedefinirea și nedescrierea unor proceduri, acțiuni de control, lipsa procedurilor formalizate, inclusiv a proceselor descrise ale activităților respective,

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).