În prezent, comerțul internațional depinde într-o mai mare măsură de politicile economice şi sociale promovate de statul în cauză, de partenerii externi şi de relațiile stabilite între ei. Activitatea de comerț internaţional se axează pe un schimb de bunuri şi servicii economice între diverse tari, schimb destinat să asigure creșterea potențialului economic al țării.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), în temeiul prevederilor art. 311 alin. (1) din Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor, a elaborat proiectul ordinului cu privire la aprobarea Listei activităților care se supun înregistrării în domeniul siguranței alimentelor care a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor generali de stat din 24 septembrie curent.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, cu suportul Băncii Mondiale, a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative care propune optimizarea actelor permisive, implementarea prevederilor căruia va contribui la simplificarea procedurilor administrative, sporirea transparenței și facilitarea desfășurării activităților economice.

Potrivit art. 93 pct. 4) din Codul fiscal (CF), livrare (prestare) de servicii reprezintă activitatea de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional, transmiterea cu plată sau gratuit a drepturilor

Ministerul Mediului a înaintat pentru consultări publice proiectul modificărilor la Hotărârea Guvernului nr. 1001/2001 cu privire la declararea mărfurilor de către agenții economici din raioanele de est ale Republicii Moldova,

Conform prevederilor art. 3 din Legea nr. 1466/1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacțiile economice externe (în continuare – Legea nr. 1466/1998), agenții economici rezidenți ai RM, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare,

În Monitorul Oficial din 27 decembrie a fost publicată Legea nr. 311 din 26 decembrie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica fiscală și vamală). În primul rând, prin această lege a fost transferat termenul de intrare în vigoare a

Potrivit art.318 alin.(1)-(2) din Codul Vamal, în cadrul regimului de admitere temporară, mărfurile străine destinate reexportului pot face obiectul unei utilizări speciale pe teritoriul vamal, cu scutire totală sau parţială de drepturi de import şi fără a fi supuse:

Sumele nerepatriate de la exportul de mărfuri pe platforme digitale, pentru datoriile aferente unui nerezident de până la 100 000 lei cumulative vor fi supuse sancțiunilor pecuniare. Legea nr. 1466/1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești,

Sunt pasibile repatrierii împrumuturile/creditele acordate agenților economici nerezidenți în scopul efectuării în străinătate a operațiunilor aferente investițiilor directe? Este în drept agentul economic să schimbe destinația mijloacelor bănești din investiții directe în împrumuturi de mijloace bănești?

Potrivit esenței sale, returul mărfurilor nerezidentului presupune scoaterea acestora de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova

Cele mai recente modificări esențiale ale Legii nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale ( Legea nr. 25/2016) au fost operate prin Legea nr. 244 din 10.07.2025,

Entitatea livrează servicii de tricotaj unui nerezident (pulovere, eșarfe, tricouri etc.) sub regim vamal de perfecționare activă, din materie primă și materiale ale nerezidentului - părți de îmbrăcăminte, nasturi, etichete și alte accesorii, ulterior reexportă pulovere. Pe lângă aceasta, pentru procesul de lucru importă (import definitiv)

Serviciul Vamal reamintește regulile de călătorie pentru persoanele care intenționează să traverse frontiera pe cale aeriană, pe unul dintre cele două coridoare de traversare selectate - verde şi roșu. Pentru a asigura respectarea regimului de trecere a acestor coridoare, Serviciul Vamal

În scopul eficientizării activității de comercializare a producției, compania apelează la serviciile platformelor on-line specializate în plasarea spre comercializare a mărfurilor (marketplace). Pentru serviciile prestate, nerezidentul (gestionar al marketplace-ului) percepe de la compania moldovenească un comision

Joi, 26 decembrie, Parlamentul, în cadrul ședinței plenare, a votat în lectura a doua și a treia proiectul legii pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica fiscală și vamală), în temeiul căruia prevederile Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar și pentru modificarea unor acte normative, se vor aplica din 1 aprilie 2025, adică,

La data de 18.07.2025, în Monitorul Oficial al RM a fost publicată Legea nr. 187/2025 pentru modificarea unor acte normative, prin care au fost operate ajustări la Codul fiscal, Codul vamal și a alte acte normative, în vederea asigurării unui cadru legal mai clar și eficient pentru aplicarea prevederilor legislației fiscale și vamale. În cele ce urmează se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri ce se regăsesc în Legea nr. 187/2025.

Conform art.93 pct.4) din Codul fiscal, livrare (prestare) de servicii reprezintă activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional, transmiterea cu plată sau gratuit a drepturilor privind folosirea oricăror mărfuri, obiecte ale proprietăţii industriale şi obiecte ale dreptului de autor şi ale drepturilor conexe; activitate de executare cu plată sau gratuit a lucrărilor de construcţii şi montaj, de reparaţie, de cercetări ştiinţifice, de construcţii experimentale şi a altor lucrări.

Aplicarea prevederilor legii privind regimul de control al comerțului cu mărfuri strategice, proiectul căreia a fost votat în Parlament în prima lectură, va contribui la stabilirea restricțiilor asupra comerțului cu mărfuri strategice stabilite la utilizarea finală sau ultimului beneficiar,

În conformitate cu art.102 alin.(1) din Codul fiscal, în cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A., li se permite deducerea sumei T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai T.V.A., pe valorile materiale, serviciile procurate