În temeiul prevederilor Legii nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) Codul fiscal (în continuare – CF) a fost completat cu art. 22625 – 22630 care reglementează conceptul Acordului de preț în avans (în continuare – APA)

La 1 ianuarie 2024 au intrat în vigoare regulile privind prețurile de transfer, aprobate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte legislative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023 și 2024). La 9 februarie curent au fost publicate regulile de implementare a prețurilor de transfer,

Persoana fizică R. A. este cetățean atât al Republicii Moldova, cât și al României, și desfășoară activitate pe teritoriul RM în baza contractului de muncă încheiat cu rezidentul României. În ce țară urmează a fi supus impozitării venitul obținut de către acesta dacă se cunoaște că: persoana deține cetățenia ambelor state, se află în Republica Moldova 180 de zile și dispune de domiciliu permanent în RM? Care sunt criteriile de determinare a rezidenței și centrul intereselor vitale a cetățeanului R. A.?

Persoana juridică rezidentă a RM achită dividende în folosul acționarului persoană juridică nerezidentă, apare în acest caz necesitatea reținerii impozitului pe venit la sursa de plată și reflectării dividendelor achitate în darea de seamă – forma IPC21?

Cum urmează persoana juridică – rezident al Republicii Moldova să supună impozitării plățile acordate persoanei juridice nerezidente (rezidentului Ungariei) pentru prestarea serviciilor de transport internațional prin prisma modificărilor operate la art. 71 din Codul fiscal (în vigoare din 01.01.2023)?

Începând cu 1 iulie 2023, toți agenții economici contribuabili mari (persoane juridice) pentru perioada 2021-2022, conform Ordinului SFS nr. 635 din 21.12.2020, urmează să utilizeze echipamentele de casă și de control conectate la SIA „Monitorizarea electronică a vânzărilor” (SIA MEV).

În conformitate cu art.3 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, în scopul aplicării Legii, ambalaj de desfacere reprezintă obiect conceput sau proiectat pentru a fi umplut în punctele de vânzare, precum şi obiect de unică folosinţă umplut sau conceput

Potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr.50 din 15 martie 2017, certificatul de rezidenţă (Forma 1-DTA17) se utilizează de către solicitanți - persoane fizice şi persoane juridice, pentru a confirma rezidenţa pe teritoriul Republicii Moldova în scopul beneficierii de prevederile Convenţiilor (Acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri, încheiate între Republica Moldova şi alte state.

Compania „A” rezidentă a RM beneficiază de serviciile unei entități străine în calitate de furnizor de servicii chatbot (servicii de a răspunde automat (de robot) la mesaje pe rețele de socializare). De asemenea, compania beneficiază de servicii de design grafic (pentru pagini web, cărți de vizită).

În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 5) subpct.a) din Codul fiscal, rezident al Republicii Moldova se consideră orice persoană fizică care corespunde uneia din cerinţele de mai jos: i) are domiciliu permanent în Moldova, inclusiv:

Compania rezidentă din Republică Moldova a semnat un act de decontări reciproce cu o companie nerezidenta. Are obligația compania din RM de a reține si achita impozitul pe venit la sursa de plată din suma achitărilor reciproce conform art. 91 din Codul fiscal?

Ministerul Finanțelor a organizat astăzi, 3 martie, o ședință cu reprezentanții mediului de afaceri pentru a iniția discuții cu privire la prioritățile și obiectivele politicii fiscale și vamale pentru anul 2024.

Cine este recunoscut în calitate de rezident în Republica Moldova și are dreptul la restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus? Conform legislației fiscale a RM, subiecți ai impunerii, sunt persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RMcare nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri

Persoana juridică rezidentă a beneficiat de servicii (de publicitate) livrate prin intermediul rețelelor electronice de la un nerezident ce nu deține o formă de organizare juridică pe teritoriul RM. De pe cardul business al companiei rezidente a fost retrasă suma, care corespunde cu suma din invoice, care include și TVA aferent serviciilor. În conformitate cu art.94 lit. c) și art.115 din Codul fiscal, acestea se califică drept import de servicii și, respectiv, beneficiarul are obligația să achite și să declare TVA aferent serviciilor importate. Ce acțiuni urmează să întreprindă părțile contractate la tranzacție, în sensul evitării achitării duble a sumei TVA de către beneficiarul serviciilor?  

O entitate rezidentă a Republicii Moldova intenționează să angajeze un cetățean al României, care urmează să presteze munca la distanță.

O companie din Republica Moldova achită unui nerezident plata pentru serviciile prestate. Ținând cont de faptul că nerezidentul a prezentat certificatul de rezidență, iar conform Convenției bilaterale la prezentarea certificatului de rezidență nu se reține impozit pe venti la sursa de plată, compania din RM a achitat suma pentru serviciul prestat fără reținerea impozitului pe venti la sursa de plată.

Urmează a fi reținut impozitul la sursa de plata la cota de 12% conform art. 91 alin. (1) în cazul în care persoanei juridice rezidente i-au fost oferite consultații prin intermediul internetului de către o companie nerezidenta (rezident al României) în baza contractului de prestare servicii?

În ultima perioadă, tot mai frecvent apar întrebări ce țin de particularitățile fiscale și contabile în condițiile majorării de către o persoană juridică rezidentă a capitalului social din contul datoriei entității rezidente față de nerezident (aferent unui împrumut). În continuare, vom analiza acest subiect și vom oferi răspunsurile de rigoare.

Guvernul a aprobat în ședința din 18 noiembrie 2020 proiectul hotărârii privind iniţierea negocierilor asupra proiectului Protocolului de modificare a Convenţiei dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Malta pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit.   După cum a anunțat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Tatiana Ivanicichina, scopul principal al Protocolului este racordarea prevederilor Convenţiei la standardele minime a proiectului BEPS (erodarea bazei impozitare şi transferul profiturilor).

Din 1 ianuarie 2024 au intrat în vigoare regulile privind prețurile de transfer, aprobate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte legislative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023 și 2024). Totodată, la data de 9 februarie 2024 au fost publicate regulile de implementare a prețurilor