În anul 2021 activitatea investițională va rămâne afectată de consecințele pandemiei, înregistrând, totuși, valori pozitive la nivel de 2%, consideră autorii Notei cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024, elaborate de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Conform estimărilor, investițiile publice în infrastructură, inclusiv cele finanțate din sursele partenerilor de dezvoltare, vor continua, însă limitările bugetare nu vor permite majorarea acestora și se vor diminua în raport cu rezultatele anului trecut cu 6%.   Totodată, se așteaptă diminuarea investițiilor în reparația și construcția drumurilor, dar și a celor în sectorul energetic ca rezultat al încheierii unor proiecte investiționale importante,

După o diminuare de 5,5% înregistrată în anul 2020, sectorul industrial va reveni pe un trend crescător cu circa 2,4% în anul 2021 datorită îmbunătățirii cererii externe așteptate din regiune ca urmare a vaccinurilor aplicate împotriva virusului COVID-19, se pune în Nota Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024. Conform documentului, se va îmbunătăți situația în ramurile exportatoare, inclusiv în cadrul Zonelor Economice Libere, în care în anul curent se anticipează o creștere a activității industriale cu circa 10%.   De asemenea, sunt prognozate evoluții pozitive și în celelalte ramuri industriale. Astfel, în anii 2022-2024 se așteaptă evoluția stabil-pozitivă a sectorului industrial, încadrată între 3-4%.

Produsul intern brut va înregistra o creștere reală de circa 6% în anul 2021 și o valoare de circa 228 mld. lei, iar în următorii trei ani (2022-2024) creșterea economică se va menține pe o traiectorie ascendentă de circa de 4% până la finele orizontului de prognoză. Date ce anticipează revigorarea treptată a economiei naționale pe termen mediu se conțin în Nota cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024, făcută publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Conform estimărilor, creșterea indicatorilor vor fi înregistrate în majoritatea sectoarelor economice. Autorii consideră că, după un an cu secetă profundă, sectorul agricol își va reveni în anul 2021 și se va menține în creștere, în cazul unor condiții climatice favorabile, asigurând și evoluția pozitivă a industriei

Cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2022 va constitui 9900 lei,  fiind majorat cu 1184 lei față de cel aprobat pentru anul curent, care constituie 8716 lei. Proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea cuantumului salariului mediu a fost votat astăzi, 29 decembrie 2021, de Executiv.   Indicatorul va fi utilizat la determinarea plafonului bazei de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale, la stabilirea venitului lunar asigurat al salariaților rezidenților parcurilor IT, dar și la determinarea mărimii pagubei care a сondus la evaziuni fiscale a întreprinderilor,

Ministerul Economiei și Infrastructurii a revizuit prognoza principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023, ținând cont de impactul pandemiei asupra economiei naționale. Amintim, aceasta a impus necesitatea de ajustare a prognozei evoluției PIB-ului până la -4,5% pentru anul 2020, a tendințelor în sectorul real (industrie, agricultură, investiții etc.), în comerțul exterior  pentru anii 2021-2023. Totodată, nota informativă conține  și prognoza indicatorilor remunerării muncii.   Conform estimărilor, veniturile populației vor scădea nu doar din contul remitențelor, dar și al plăților salariale, acestea fiind influențate de sistarea completă sau parțială a activităților din sectorul real al economiei,

Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului

Veniturile bugetului de stat au fost majorate cu circa 3,7 mld. lei (8,9%), cheltuielile – cu 1,2 mld. lei (2,2%), iar deficitul bugetar s-a diminuat cu 2,5 mld. lei (16,8%). În Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 135 din 4 octombrie 2021 privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021.   Reestimarea veniturilor are la bază prognoza indicatorilor macroeconomici revizuită în luna august de către Ministerul Economiei, precum și creșterea încasărilor la impozite și taxe înregistrată în primele opt luni, care se datorează, în mare parte, restabilirii treptate a economiei. Se estimează că veniturile provenite din accize se vor majora cu 145,8 mil. lei, creșterea încasărilor din TVA cu 2 120,0 mil. lei, iar a impozitului pe venit – de 490, 2 mil. lei.

Pentru anul 2021 fondul de remunerare a muncii în sectorul real se estimează în valoare de 49,3 mld. lei, în creștere cu 10,2% faţă de anul 2020 în termeni reali. Totodată, conform datelor din Nota cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024 elaborată de Ministerului Economiei și Infrastructurii, va fi asigurată menținerea plăților salariale în sectorul bugetar, conform angajamentelor Guvernului, inclusiv și majorările din 1 ianuarie 2021 și din 1 aprilie anul curent a salariilor în domeniul ocrotirii sănătății.   Astfel, în sectorul bugetar fondul de remunerare a muncii se prognozează în mărime de 14,2 mld. lei, în creștere cu 3,7% în termeni reali.

Elaborarea bugetului de stat pentru anul curent a fost fundamentată pe o creștere economică de 4,7% și un nivel al inflației de 2,7%, iar obiectivul principal al Guvernului este fortificarea poziției bugetar-fiscale și gestionarea responsabilă a finanțelor publice, a menționat Tatiana Ivanicichina, secretarului de stat al Ministerului Finanțelor,  în cadrul conferinței MEGA „Economia și finanțele publice în 2021: riscuri, prognoze și recomandări de politici pentru relansarea economică” organizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 3,60 % anual. Decizia de politică monetară a fost aprobată de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei.

Cadrul bugetar pe termen mediu (2024-2026) (CBTM), publicat marți, 25 iulie în „MO”, va servi organelor centrale de specialitate ale administrației publice și altor autorități administrative centrale ca suport la planificarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2024, iar autorităților administrației publice locale – la planificarea bugetelor locale și a programelor locale de dezvoltare a teritoriilor respective.

Propunerile de modificare a Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, precum și a cadrului normativ aferent salarizării personalului bugetar, au fost discutate în cadrul unei ședințe de lucru oragnizate de Ministerul Finanțelor a cu reprezentanții Cancelariei de Stat,

Conform hotărârii, se stabilesc ratele de dobândă: la creditele overnight, la nivelul de 8,00% anual; la depozitele overnight, la nivelul de 4,00 % anual.

Începând cu anul 2022, se preconizează utilizarea operațiunilor de administrare a pasivelor cum ar fi răscumpărarea anticipată (buy back) a valorilor mobiliare de stat, iar ulterior și a operațiunilor switch1. Totodată, pentru a spori accesibilitatea persoanelor fizice la cumpărarea VMS, ca instrumente de economisire și în vederea diversificării canalelor de vânzare, către finele anului viitor va fi implementată o platformă de tranzacționare în mod direct a VMS către persoanele fizice.   Aceste și alte acțiuni sunt incluse în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)”, documentul fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

În cazul distribuirii dividendelor, la momentul repartizării dividendelor din profitul aferent perioadelor 2023 – 2025, agenții economici care aplică prevederile art.87 alin.(1/1) CF vor fi supuși obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit,

Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt se reduce de la 6% la 4,75% anual. Decizia de politică monetară a fost aprobată de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 7

Ministerul Finanțelor împreună cu Misiunea Înalților Consilieri ai Uniunii Europene continuă seria de discuții publice aferente Strategiei de dezvoltare a managementului finanțelor publice 2023-2030.

După cum a menționat Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în cadrul evenimentului de prezentare a Raportului asupra inflației, inflația a continuat să scadă pe tot parcursul anului, această dinamică fiind susținută de mai mulți factori,

Salariatul este obligat să achite primele de asigurare obligatorie de asistenţă medical (AOAM) în modul stabilit de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la сondiţiile de asigurare medicală a angajaților. La determinarea obiectului impozabil privind impozitul pe venit pentru persoana fizică se permite deducerea sumelor pentru primele de AOAM achitate de persoanele fizice în

Sporirea eficienței, performanței și transparenței finanțelor publice și realizarea criteriilor pentru aderarea la UE – este obiectivul general al Strategiei de dezvoltare a managementului finanţelor