Gospodăria ţărănească (în continuare – GȚ) este o întreprindere individuală bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole. Noțiunea este definită în art. 2 alin. (1) din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier).   Procedura de lichidare a unei gospodării țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ) provoacă întrebări contribuabililor, fapt ce ne impune să venim astăzi cu unele explicații asupra subiectului.

Certificatul digital COVID-19 care include certificatul de vaccinare, certificatul de testare și certificatul de recuperare va putea fi descărcat, începând cu data de 15 octombrie 2021, de pe pagina www.certificate-covid.gov.md gratuit și va fi disponibil în limbile română/engleză. Modelul acestuia a fost aprobat vineri, 8 octombrie, în cadrul ședinței Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică și va fi emis prin Sistemul Informațional Automatizat „Registrul de evidență al vaccinării împotriva COVID-19”, în baza datelor prezentate de către instituțiile medico-sanitare, precizează Guvernul RM.

În luna mai anul curent s-a desfășurat cea de-a 52-a Sesiune a Comitetului Tehnic de Evaluare Vamală, organizată de către Organizația Mondială a Vămilor în cadrul căreia au fost adoptate și supuse aprobării două Avize consultative noi referitor la „Evaluarea mărfurilor importate care poartă marca comercială proprie a importatorului” și „Redevențe și taxe de licență în conformitate cu Articolul 8.1(c) din Acord”. Totodată în decizie se menționează că cele mai recente Avize consultative au fost datate cu 24 mai anul 2019.   Ține de reiterat faptul că Avizele consultative ale Comitetului, emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului, constituie un instrument utilizat în vederea evaluării vamale și oferă soluții concrete, pe baza faptelor prezentate, pentru cazuri mai complexe de evaluare.

Dragi cititori, Monitorul fiscal se ține de promisiuni și vine cu sinteza săptămânii 29 martie – 5 aprilie. În această perioadă am avut onoarea să fim solicitați de către 43 mii utilizatori, care au vizualizat peste 130 mii pagini ale publicației noastre. Vă mulțumim mult și vă rugăm să ne apreciați muncă și săptămâna viitoare, pe parcursul căreia vom continua plasarea întrebărilor și răspunsurilor ce țin de declararea veniturilor persoanelor fizice ce nu practică activitate de întreprinzător.

În declarațiile de avere și interese personale pentru anul 2021, subiecții declarării vor indica prețul real plătit pentru bunurile mobile și imobile pe care le au în proprietate și care au fost procurate în anii 2018-2021, precum și cheltuielile pentru îmbunătățirea sau reparația acestora, prevede Legea nr. 130 din 7 octombrie 2021 pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 130/2021), care a intrat în vigoare vineri, 29 octombrie, fiind publicată în MO. 

La sfârșitul lunii ianuarie 2019, rezultatele financiare raportate de bănci prezintă o situație stabilă în sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele, sau chiar peste cele admise de banca centrală. Totodată, rezervele acumulate și profitul reportat mențin nivelul de solvabilitate la un nivel superior, cu oscilații de la o bancă la alta în intervalul 20–62%.

Capitolul I Capitolul I partea a II Potrivit art. 24 din CF se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Perfectarea actului de predare-primire în cadrul operațiunilor economice este un drept sau o obligație a părților implicate în acestea? Întrebarea încă mai persistă în mediul contabililor, fapt care a generat necesitatea oferirii explicațiilor prezentate în articolul ce urmează, acestea având la bază prevederile legislației în vigoare.    Astfel, unul din cazurile de întocmire a actului de predare-primire reprezintă

Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător va examina în ședința de astăzi, 28 septembrie, proiectul ordinului cu privire la Lista actelor necesare la vămuirea mărfurilor. Documentul a fost elaborat de Serviciul Vamal în scopul asigurării corecte și transparente a operațiunilor de vămuire a mărfurilor/ bunurilor și pentru respectarea condițiilor din Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal.   Potrivit proiectului, lista va conține: documente comerciale (factura comercială/invoice, actele care confirmă achitarea cheltuielilor de procurare, transportare, transbordare, asigurare și depozitare și contractul în baza căruia au fost livrate mărfurile);

Măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor atribuite la categoria „Active neproductive” sunt aspecte destul de problematice în sectorul bugetar. Acestea sunt condiţionate, în mare parte, de nesoluționarea metodologică în actele de reglementare în domeniu, din care motiv rămân a fi frecvent abordate în literatura de specialitate, generând multiple discuţii și sugestii în rândurile profesioniștilor.

Conform art.95 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal, venitul sub formă de dobîndă obținut de către locator în baza unui contract de leasing, nu constituie obiect impozabil cu TVA. Potrivit art.1314 alin.(1) din Codul civil, prin contractul de leasing, o parte (locator) se obligă să asigure celeilalte părţi (locatar), în decursul unui termen convenit care depăşeşte 1 an (termenul de leasing), posesia şi folosinţa unui bun cumpărat de locator, precum şi să acorde locatarului opţiunea de a dobîndi în proprietate bunul, de a prelungi termenul de leasing ori de a restitui bunul la expirarea termenului de leasing, iar locatarul se obligă să efectueze plăţile periodice convenite (rate de leasing).

În conformitate cu prevederilor art. 39 alin. (1) din Codul fiscal, active de capital reprezintă: a) acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător; b) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător; c) terenurile; d) opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital.

Cum se identifică subiectul impunerii cu impozitul pe avere în cazul vânzării imobilului cu rezerva proprietății?   Amintim, subiecţi ai impunerii cu impozitul pe avere sunt persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă, inclusiv căsuţele de vacanţă (cu excepţia terenurilor) de pe teritoriul RM, în temeiul prevederilor art. 2871  din CF. Conform art. 1191 din Codul civil (CC), atunci când, într-o vânzare-cumpărare cu plata preţului în rate, obligaţia de plată este garantată cu rezerva dreptului de proprietate (rezerva proprietăţii), cumpărătorul dobândeşte dreptul de proprietate la data plăţii ultimei rate din preţ.

Entitățile autohtone, în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC) și art. 22 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287/2017), sunt obligate să prezinte nota explicativă (ca parte componentă a situațiilor financiare), iar entitățile mijlocii, entitățile

În Moldova vor fi create Registrul electronic al persoanelor care au fost suspendate din funcție sau le-au fost încetat mandatul, raporturile de muncă sau de serviciu în legătură cu încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale sau al regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor și Registrul electronic al bunurilor confiscate pentru nerespectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, ambele ținute de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI).   Crearea acestora este prevăzută în proiectul legii cu privire la completarea și modificarea unor acte legislative, votată de Parlament cu 57 de voturi în lectura a doua astăzi, 7 octombrie 2021.

Ministerul Finanțelor este una dintre puținele instituții care obține un raport de audit fără rezerve, a declarant președintele Curții de Conturi, Marian Lupu, în cadrul ședinței online a Curții de Conturi la care a fost audiat Proiectul Raportului privind auditul asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor, încheiate la 31 decembrie 2020.   La ședință a participat conducerea Serviciului Fiscal de Stat, reprezentanții Ministerului Finanțelor și Serviciului Vamal.  

Perioada de probă este o modalitate de verificare a aptitudinilor și a pregătirii profisionale a salariatului  și este necesară pentru determinarea de către angajator a rezultatelor muncii desfășurate de către salariat, dacă poate satisface cerințele angajatorului și se poate integra într-un anumit colectiv, dacă programul de muncă corespunde așteptărilor părților etc.    Perioada de probă se stabileste în contractului individual de muncă conform prevederilor art. 60-62 din Codul muncii, în această perioadă salariatul beneficiind de toate drepturile şi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de legislaţia muncii, de regulamentul intern al unităţii și de contractul colectiv şi de cel individual de muncă (CIM).

Prin Legea nr.93 din 07.04.2022 (Legea nr.93/2022) au fost operate modificări la un șir de legi aferente sectorului financiar, în partea ce ține de procesul de creditare. Astfel, Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Legea nr.202/2017) a fost completată cu art. 381 care impune băncile să respecte, începând cu 29 mai 2022, anumite cerințe în vederea asigurării unei creditări responsabile a consumatorilor, și anume: anterior încheierii unui contract de credit, banca trebuie să evalueze bonitatea consumatorului în conformitate cu cerințele de creditare responsabilă aprobate de Banca Națională a Moldovei (BNM);

La ediția din anul curent a concursurilor „Marca comercială a anului” și „Premiul pentru realizări în domeniul calității” au fost înregistrate 150 de întreprinderi, 126 dintre acestea fiind premiate în cadrul evenimentului „Gala Businessului Moldovenesc” organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI) în parteneriat cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI).

Ministerul Finanțelor anunță că în primele 2 luni ale anului 2021 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 10,1 mld. lei, fiind în creștere cu 556,0 mil. lei față de luna februarie a anului trecut, în timp ce cheltuielile au constituit 11,1 miliarde lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 982,9 mil. lei.