1. (10.2.15) Care sunt condițiile obligatorii pentru prelungirea termenului de valabilitate a patentei pentru desfășurarea activității de comerțul cu amănuntul?

La 1 decembrie curent, în Registrul de stat al unităților de drept erau incluse, per total, 124 755 entități, potrivit datelor statistice publicate de Agenția Servicii Publice. După forma juridică de organizare, cele mai multe întreprinderi sunt societăți cu răspundere limitată – 88344 și întreprinderi individuale – 28278. Totodată, în Republica Moldova sunt înregistrate 1463 de entități ce activau sub alte forme de asociații, 1453 de cooperative de consum și 1193 de societăți de acțiuni de tip închis.

Furnizorii de ajutor de stat urmează să raporteze Consiliului Concurenței toate ajutoarele de stat acordate pe perioada anului 2019 până în data de 31 martie curent, anunță instituția. Potrivit Legii cu privire la ajutorul de stat, entitate raportoare este orice autoritate a administraţiei publice centrale ori a unei unităţi administrativ-teritoriale sau orice persoană juridică care administrează, direct sau indirect, resursele statului sau ale UAT.

Se permite deducerea cheltuielilor ce țin de achitarea dobânzilor aferente creditelor contractate de la instituțiile financiare, suportate de către rezidenții Republicii Moldova (atât persoane juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător cât și persoane fizice cetățeni ce nu desfășoară activitate de întreprinzător)?

Deși legislația în vigoare în diferite perioade explicit oferă răspunsul la întrebarea pot sau nu fi operate corectări în documentele primare cu regim special, contabilii continuă să discute subiectul, oferindu-și recomandări contradictorii. Astăzi venim cu precizarea prevederilor ce sunt aplicate din data punerii în aplicare a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017 — 1 ianuarie 2019.

Atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat pentru prevenirea şi combaterea infracțiunilor economice vor fi extinse prin acordarea competențelor suplimentare de efectuare a activității speciale de investigație în conformitate cu Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii și a urmăririi penale în conformitate cu Codul de procedură penală.   Guvernul, în ședința din 3 iulie 2020, a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative. Acesta prevede operarea modificărilor în Codul fiscal (CF), Codul de procedură penală (CPC), Codul contravenţional și Legea nr. 333/2006 privind statutul ofiţerului de urmărire penală și alte acte legislative.

Începem în forță un an nou plin de evenimente, schimbări în diferite domenii și provocări. După ce am oferit contribuabililor în primele zile ale lunii ianuarie ediția actualizată a Codului fiscal, în februarie venim cu primul număr din anul 2020 al revistei „monitorul fiscal FISC.md”, care deja de 9 ani este alături de contribuabili pentru a-i ghida în implementarea corectă a legislației fiscale. Astfel, în articolul elaborat de către secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, șeful adjunct al Direcției politici fiscale și vamale, Corina Alexa, și consultantul principal din aceeași direcție, Inga Catană, sunt descrise detaliat principalele aspecte ale politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Textul este publicat în rubrica Practica fiscală.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, nu se reține impozitul în prealabil conform alin.(2) al articolului menționat, din suma înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital.

În trimestrul I al anului curent, exporturile de mărfuri din țara noastră au constituit $675,0 mil., cu 7,9% mai puțin comparativ cu perioada similară a anului 2019, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Astfel, în luna martie exporturile au constituit $210,3 mil., fiind cu 14,3% mai mici față de luna februarie curent și cu 18,3% comparativ cu luna martie 2019. Exporturile de mărfuri autohtone au constituit $521,4 mil. și reprezintă 77,2% din totalul exporturilor, fiind în scădere cu 0,2% față de aceiași perioadă din 2019, iar reexporturile de mărfuri străine au însumat $153,6 mil. (22,8% din totalul exporturilor), diminuându-se cu 27,1% comparativ cu ianuarie-martie 2019.

Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

SRL AAA are restanță față de buget în sumă de 120 mii lei. În procesul de executare silită aceasta a prezentat organului fiscal lista debitorilor, printre care era şi SRL CCC. Urmărind datoria debitorială a SRL AAA, organul fiscal a extras prin ordin incaso din contul SRL CCC suma de 30 mii lei. La data extragerii mijloacelor bănești din contul bancar al SRL CCC, acesta avea o restanță față de buget în sumă de 25 mii lei. Cum se va stinge restanța din suma încasată de organul fiscal în procesul de urmărire silită a datoriei debitoriale?

Tinerii antreprenori vor putea accesa în continuare credite cu dobândă redusă prin intermediul Programului „Facilitatea de Creditare a Tinerilor”, fondurile de finanțare în acest sens fiind suplinite cu 100 mil. lei pentru anul 2020. Rata maximă pentru beneficiari nu va depăși 6,5%. Programul extins are scopul de a susține tinerii antreprenori în capitalizarea inițială a afacerilor sale private, de a crea noi locuri de muncă, ținând cont de necesitatea acordării sprijinului suplimentar acestora prin reducerea dobânzilor la creditele noi contractate prin băncile comerciale.

În lunile ianuarie – noiembrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a înregistrat încasări în bugetul public național de peste 35 mld. lei. Acestea sunt cu 5,6% mai mari comparativ cu perioada similară a anului 2018 (sau cu 1,9 mld. lei). Respectiv, la cele patru componente ale BPN au fost înregistrate următoarele venituri. La bugetul de stat în 11 luni ale anului curent au fost încasate 15,3 mld. lei, ceea ce constituie cu 644,1 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind cu 4,4%.

În 7 luni ale anului 2018 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 11562,1 mil. lei, ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (19339,0 mil. lei) la nivel de 59,8%. Contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 7448,5 mil. lei sau 58,0% comparativ cu suma anuală precizată de 12840,5 mil. lei. Fată de indicatorul respectiv, realizat în perioada similară a anului 2017, suma contribuțiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creștere cu 896,9 mil. lei sau cu 13,7%.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

La determinarea numărului mediu scriptic trimestrial de salariați, subiecții impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului nu au obligația de a include în efectivul de salariați persoanele aflate în concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani şi/ sau concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani. Aceste și alte aspecte ce țin de determinarea obligației fiscale a taxei pentru amenajarea teritoriului sunt reflectate în articolul „Taxa pentru amenajarea teritoriului în cazul micșorării statelor de personal”, publicat în nr. (4(52)) al revistei „monitorul fiscal FISC.md”.

Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova a decis extinderea perioadei de odihnă pentru angajații instituțiilor bugetare în perioada 7 aprilie – 17 aprilie 2020, cu posibilitatea prelungirii până la data de 28 aprilie. Decizia a fost luată la solicitarea Ministerului Sănătății, Muncii și protecției Sociale bazată pe recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății. Cu toate acestea, personalul structurilor care asigură necesitățile vitale ale cetățenilor, își vor continua activitatea. Ulterior, perioada 30 martie – 3 aprilie, dar și cea declarată astăzi, vor fi recuperate, inclusiv prin instituirea săptămânii cu șase zile lucrătoare. Menționez că, salariile bugetarilor pentru zilele de sistare a activității vor fi achitate, a declarant prim-ministrul RM Ion Chicu.

În anul 2018 două companii străine au depus o cerere de chemare în judecată cu privire la apărarea drepturilor exclusive asupra mărcilor, repararea prejudiciului material și moral împotriva SRL „X” din RM. Nerezidenții au indicat că dispun de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. „X” dispune de un butic amplasat într-un centru comercial din mun. Chişinău, în care a organizat comerţul cu amănuntul al articolelor de încălţăminte sport care poartă mărcile companiilor străine, deşi acestea nu au încheiat nici un contract de distribuţie cu entitatea moldovenească, care ar avea ca obiect comerţul de produse ce poartă mărcile respective ale companiilor străine şi nu a avut niciodată anumite relaţii comerciale cu SRL „X”.

De obicei, un proces civil este intentat între două părți: reclamant – cel care înaintează pretențiile și pârât – cel împotriva căruia sunt înaintate pretențiile. În unele cazuri, ținând cont de specificul litigiului, pot exista și alte persoane care manifestă un anumit interes față de litigiul respectiv și pe care pronunțarea hotărârii ar putea să-i afecteze. În asemenea situații, legislația procesuală civilă reglementează posibilitatea de a interveni într-un proces civil care a fost intentat între alte persoane.

După schimbarea regimului de impozitare a tichetelor de masă, care va fi regimul de impozitare al acestora în cazul în care tichetele vor fi acordate salariaţilor rezidenților parcurilor IT cu valoare mai mare de 45 lei? Prin Legea nr.122 din 16 august 2019 a fost modificat regimul de impozitare a tichetelor de masă. Conform prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă, cu modificările operate prin Legea nr. 122/2019 (prevederile vor fi puse în aplicare începând cu 1 ianuarie 2020), valoarea nominală deductibilă a tichetelor de masă acordate de către angajator salariaţilor reprezintă un venit din care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (datorate de angajator şi angajat) şi impozit pe venit din salariu.