Prin Legea bugetului de stat pentru anul 2017 a fost introdus conceptul de “preț minim de comercializare cu amănuntul pentru țigarete”, fiind stabilit prețul minim de comercializare cu amănuntul pentru țigaretele cu filtru ca fiind de 16 lei, iar pentru țigaretele fără filtru – 7 lei.

CNPF va primi instrumente suplimentare pentru limitarea drepturilor acționarilor care efectuează operațiuni ilegale sau de concentrare pe piața asigurărilor. Acestea sunt prevăzute de amendamentele la legea despre asigurare, aprobate de Parlament în lectură finală. Modificările completează legea cu o serie de prevederi care descriu detaliat procedura de realizare a dreptului de vot al acționarilor care au obținut în proprietate sau în administrare o cotă considerabilă de participație în capitalul social al asiguratorului (reasiguratorului) fără notificarea regulatorului.

Factura fiscală în format electronic (e-Factura) va fi utilizată începând cu 1 iulie 2020 și nu din 1 iulie curent, după cum prevede art. 117 alin.13 din redacția actuală a Codului Fiscal. Parlamentul a votat vineri, 12 iulie, în prima lectură proiectul de lege cu privire la modificarea Codului fiscal, ce prevede ca acest termen să fie extins cu un an. Astfel, obligația de emitere a facturii fiscale în format electronic pentru livrările impozabile cu TVA în cadrul achizițiilor publice va surveni la 1 iulie 2020. Necesitatea acestei modificări rezultă din faptul că sistemele contabile ale entităților încă nu au fost ajustate la noul document.

Desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei va fi permis până la 31 decembrie 2022 pentru titularii de patentă care, la data de 31 decembrie 2019, vor deține patente pentru activitățile respective. În cadrul ședinței de vineri, 26 iulie, Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege pentru modificarea art. 4 din Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Reamintim că săptămâna trecută Parlamentul a votat în prima lectură două inițiative legislative, care au fost comasate, ce se referă la extinderea termenului pentru desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei cu încă trei ani, pentru asigurarea continuității activității titularilor de patentă și susținerea micilor întreprinzători.

Din 1 ianuarie 2020, la țigaretele pentru dispozitive de încălzire a tutunului se va aplica același mod de calculare și cotă a accizelor ca la țigaretele cu filtru. Parlamentul a votat astăzi în lectură finală proiectul de lege ce se referă la introducerea acelorași reglementări ale țigaretelor cu filtru și pentru produsele din tutun „heat-not-burn” (HTP). Art.1231 din Codul fiscal va fi completat cu alin. 21 ce va reglementa modul de calculare a accizelor la acestea. Necesitatea elaborării proiectului reiese din lipsa reglementărilor produselor de tutun care nu arde în Legea privind controlul tutunului și a lipsei prevederilor în Codul fiscal, care să accizeze expres tutunul care nu arde, se spune în nota proiectului.

La data de 17 martie curent, prin Hotărârea nr. 55 din 17.03.2020, Parlamentul a aprobat declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Astfel, în această perioada Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (Comisia) va emite dispoziţii în vederea punerii în executare a acţiunilor necesare în vederea prevenirii, diminuării şi lichidării consecinţelor pandemiei de coronavirus (COVID-19). Hotărârea mai prevede că, dispoziţiile Comisiei sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM. Dispoziţiile emise de Comisie intră în vigoare din momentul adoptării.

Mandatul, organizarea, atribuțiile, împuternicirile, garanțiile de independență a Curții de Conturi, dar și raporturile juridice ce apar în procesul auditului public extern vor fi reglementate de o nouă Lege privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova.

Desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător va fi permisă până la 31 decembrie 2022. Parlamentul a votat astăzi, în prima lectură, extinderea acestui termen, care, potrivit art.4 alin. 12 al Legii cu privire la patenta de întreprinzător, era preconizat până la 31 decembrie 2019. Este vorba despre două inițiative legislative, care au fost comasate. Esența lor constă în extinderea termenului cu încă trei ani, pentru asigurarea continuității activității titularilor de patentă și susținerea micilor întreprinzători. Autorii consideră că extinderea termenului va oferi dreptul patentarilor să activeze legal în continuare, va asigura menținerea locurilor de muncă existente și creșterea volumului de vânzări pe piața internă de consum.

Concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului urmează a fi redus cu 2 ani. Astfel, femeilor li se va acorda, în baza unei cereri, un concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, față de până la 6 ani, cum este în vigore.

De la 1 ianuarie 2019 va intra în vigoare Legea auditului situațiilor financiare, votată de Parlament în lectură finală la 15 decembrie 2017.

Mai multe modificări ce țin de salarizarea funcționarilor publici au fost aprobate de Parlament în lectură finală. Astfel, termenii “partea fixă” și “partea variabilă” a salariului vor fi excluse, iar sporul pentru performanță colectivă va fi înlocuit cu sporul pentru intensitatea muncii.

Repartizarea de către factorii de decizie instituționali a resurselor fondului rutier a fost realizată ineficient și netransparent, constată echipa de audit a Curții de Conturi în Raportul auditului performanței privind mijloacele financiare ale fondului rutier, publicat în Monitorul Oficial din 2 martie curent. Auditul a avut drept scop evaluarea eficienței și eficacității în aplicarea mecanismelor existente de către părțile responsabile de exercitarea procesului de formare și utilizare a mijloacelor fondului rutier, precum și determinarea carențelor și impedimentelor care influențează atingerea performanței în domeniu.

Începând cu ianuarie 2019, va fi interzisă utilizarea comercializării pungilor de transport, cu sau fără mâner, cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 microni, consumatorilor la punctele de vânzare de bunuri. Pungile de plastic cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni vor fi interzise din ianuarie 2021, cu excepția celor, care sunt utilizate ca ambalaj. Acestea sunt prevederile din articolul nou, 201, ”Restricții în domeniul comerțului cu amănuntul ”, cu care a fost completată Legea cu privire la comerțul interior”. Modificarea a fost adoptată de Parlament pe 7 iulie curent și promulgată pe 18 iulie. Ambele documente au fost publicate în ediția MO din 28 iulie 2017.

Abordarea fragmentată de adoptare a bugetelor autorităților bugetare independente creează mai multe deficiențe. Pentru depășirea acestora și eficientizarea administrării, se propune unificarea normelor legale ce țin de elaborarea, aprobarea și administrarea bugetelor autorităților independente și alinierea acestora la calendarul bugetar și procedurile generale. Prevederea dată este parte a unui proiect mai amplu ce prevede modificarea și completarea Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, care conține propuneri de modificare şi completare a 82 de acte legislative.

Autoritățile își doresc să dezvolte metode inovative de plăți electronice și să reducă plățile în numerar. Promovarea acestora și reducerea numerarului în economie a fost discutată în cadrul ședinței Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, unde au fost prezentate și rezultatele unui sondaj în acest domeniu realizat pe platforma Consiliului în luna mai 2019. Potrivit sondajului, printre cele mai frecvente impedimente în utilizarea plăților electronice se enumeră constrângerile legislative, neacceptarea cardului pentru achitări la comercianții mici în cazul procurărilor de valoare mică, neîncrederea în sectorul bancar, teama populației de a achita procurările cu cardul, obișnuința de a achita procurările în numerar, precum și valoarea mare a comisionului aplicat comercianților de bănci la plățile cu cardul bancar.

Prim-ministrul Pavel Filip a convocat pe 18 septembrie curent şedinţa Comitetului permanent de monitorizare a cazurilor de interes social sporit. În cadrul întrunirii, participanții au examinat situaţia privind frauda bancară şi au efectuat un schimb de opinii referitor la posibilitățile de intensificare a cooperării inter-instituționale în vederea eficientizării recuperării mijloacelor financiare. În context, lichidatorii celor trei bănci aflate în proces de lichidare au prezentat informații privind recuperarea activelor şi dificultățile pe care le întâmpină în acest proces, inclusiv litigiile aflate în instanțele de judecată. Totodată, conducătorii organelor de drept au comunicat despre progresele înregistrate în investigațiile efectuate.

Viorel Moșneaga a fost numit de către Parlament în funcția de director general al Agenției Naționale Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Acesta a activat din 2013 până în 2016 în calitate de șef al Agenției Achiziții Publice. În ultimul timp a lucrat în calitate de consilier în cadrul parlamentului. În funcția de director adjunct al ANSC fost numită Irina Gutnic, iar Eugenia Eni, Angela Nani, Petru Oprea, Alexandru Ciuș și Iacob Plămădeală au fost numiți în funcție de consilieri ai Agenției. Mandatul acestora este de 7 ani.

Cadrul legal în domeniul concesiunilor va fi actualizat, inclusiv vor fi stabilite noi abordări în raport cu Legea cu privire la concesiuni, aplicabilă pentru realizarea proiectelor de interes public, creșterii eficienței și calității serviciilor și lucrărilor publice. Prevederile sunt incluse într-un proiect de lege, înregistrat în Parlament.

Legea privind deșeurile va fi completată cu un articol ce va reglementa incinerarea și coincinerarea deșeurilor. În acest sens Guvernul a aprobat un proiect de hotărâre.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2019. Potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, sunt câțiva factori importanți care au determinat rectificarea bugetului și anume — implementarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, revizuirea programelor de cheltuieli, ajustarea indicatorilor bugetari reieșind din reestimarea prognozelor principalilor indicatori macroeconomici și mersul executării bugetului în primul semestru, deblocarea finanțării suportului bugetar din partea donatorilor și consolidarea administrării fiscale.