„Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” în cadrul achizițiilor publice a devenit principiul fundamental care trebuie să orienteze alegerea autorităţii contractante. Ca rezultat al modificărilor operate la Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, aceasta nu mai este doar unul dintre criteriile de atribuire și este determinată prin aplicarea unuia dintre cele patru criterii definite de legislaţia naţională: a) preţul cel mai scăzut; b) costul cel mai scăzut; c) cel mai bun raport calitate-preţ; d) cel mai bun raport calitate-cost.

Autoritățile publice centrale vor prezenta rapoartele financiare Ministerului Finanțelor prin Sistemul Informațional „Raportarea financiară a autorităților/instituțiilor bugetare”, precum și pe suport de hârtie în termenele stabilite conform prevederilor anexei nr. 1 din Ordinul ministrului Finanțelor nr. 114/2023 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe anul 2023, și anume:

Sistemul național de gestiune a dreptului de autor ar putea fi completat cu reglementări privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe, fiind transpusă parțial Directiva 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014.   Agenția de stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI) a elaborat proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe, ce poate fi consultat până la 15 noiembrie curent.  

Particularitățile activității Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ) determină sarcinile de bază ale contabilității acestora: perfectarea documentară și contabilizarea împrumuturilor acordate de către AEÎ membrilor asociației; calculul și contabilizarea dobânzilor; calculul și contabilizarea provizioanelor și a pierderilor la împrumuturile acordate și dobânzile aferente, clasificate în categoriile de risc, conform normelor de prudență financiară (NPF); evidența investițiilor efectuate de către AEÎ; contabilitatea numerarului în casieria AEÎ și la conturile curente ale acestora; controlul operativ asupra respectării termenelor de scadență a împrumuturilor acordate și dobânzilor calculate etc.  

În trimestrul II al anului 2021 câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare a constituit 9044,5 lei, fiind în creștere cu 15,2% față de trimestrul II din anul trecut și cu 6,8% față de ianuarie-martie curent, constată Biroul Național de Statistică (BNS) în raportul făcut public ieri, 1 septembrie. Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar în aprilie-iunie din anul curent au fost înregistrate în activitățile informații și comunicații – 21753,9 lei; financiare și de asigurări – 16698,6 lei; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 14251,8 lei.  

1. (29.1.3.1.31) Se permite deducerea cheltuielilor suportate la producerea mărfii (producției) comercializate după evaluarea stocurilor conform SNC? 2. (29.1.3.1.30) Cum urmează a fi deduse în scopuri fiscale cheltuielile suportate de agentul economic în baza actelor legislative și/sau normative?<a

(6.16.6.2) Cine poartă responsabilitatea pentru virarea în termen la bugetele locale a taxei pentru dispozitivele publicitare? (6.16.7.2) Poate consiliul local să acorde contribuabililor scutiri suplimentare celor prevăzute de legislație în partea ce ține de achitarea taxei pentru dispozitivele publicitare?

Acest articol reprezintă rezultatul atelierului de lucru desfășurat la data de 6 decembrie 2023, unde participanții discutat aspecte-cheie relevante la subiectul legislației anti-abuz și prețurilor de transfer.

Contextul anului 2020 a determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. Mai multe detalii despre particularitățile politicii atât fiscale cât și vamale pentru anul 2021 aveți ocazia să aflați din articolul elaborat de Dorel Noroc și Corina Alexa, disponibil în nr. 2 (65) a revistei ”monitorul fiscal FISC.md”.

 Cine sunt subiecții care au obligația să respecte normele și plafoanele stabilite pentru reducerea circulației numerarului în economie? Se aplică plafonul de limitare a plăților față de achitările efectuate către nerezidenți? Este plafonată efectuarea operațiunilor de depunere/extragere a mijloacelor bănești din conturi? Cine este pasibil sancționării pentru nerespectarea limitei de achitare în numerar? Cum determinăm obligația de instalare a terminalelor de plată fără numerar? Cititorii noștri continuă să pună aceste și alte întrebări, deși subiectul a fost dezvăluit pe paginile publicației noastre anterior. Astfel, reiterăm că, din 1 mai 2021, întreprinderile sunt în drept să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

În luna aprilie 2021 prețurile medii de consum au crescut cu 14,8% în comparație cu luna martie și cu 2,83% față de luna aprilie 2020, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   În perioada de raportare esențial s-au majorat preţurile la produse alimentare precum: cartofi proaspeți – cu 18,0% și varză – cu 51,0%, creșterea fiind mai mică la ceapă uscată – cu 3,9%, fructe proaspete – cu 4,0%, uleiuri și grăsimi – cu 3,5%, carne, preparate și conserve din carne – cu 2,2%, peşte şi conserve din peşte – cu 1,6%, lapte integral proaspăt – 0,9% și zahăr – 0,8%. În același timp, s-au diminuat prețurile la ouă de găină cu 2,9% și legume rădăcinoase – cu 2,4%.  

Principii de aplicare Potrivit principiilor generale de determinare a valorii în vamă, prima și principala bază pentru stabilirea valorii în vamă este ,,valoarea de tranzacție”, aşa cum este definită în Articolul 1 din Acordul privind aplicarea Articolului VII al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ, GATT 1994 (în continuare – Acord) și, respectiv, art. 11 din Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr.1380/1997).

În ședința din 30 ianuarie curent, cabinetul de miniștri a aprobat hotărârea Guvernului pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea în domeniul turismului, semnat la 22 noiembrie 2018, scopul acestuia fiind consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare în domeniu între țările noastre. Acordul prevede dezvoltarea diverselor tipuri de turism acceptate de practica internaţională, realizarea de proiecte de investiţii de interes comun în domeniul turismului, schimburi reciproce de date şi informaţii cu privire la legislaţia şi reglementările părților.

Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primele trei luni ale anului curent a constituit 46,5 mld. lei și, comparativ cu aceiași perioadă din anul 2020, a crescut cu 1,8% la seria brută și cu 0,1% – la seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. La creșterea PIB în perioada de referință au contribuit, în special, industria extractivă și cea prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor și activităţile de decontaminare, care au deținut o pondere de 15,7% la formarea PIB și o creștere a valorii adăugate brute (VAB) pe activitățile respective cu 6,1%.  

Astăzi,2 septembrie 2018, a apărut de sub tipar nr. 273 (7196) al Monitorul Oficial, în care sunt publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova sunt publicate: • Lege pentru modificarea Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală (nr. 111, 15 august 2019) și Decretul de promulgare al legii • Lege pentru modificarea unor acte legislative (nr. 114, 15 august 2019) și Decretul de promulgare al acesteia • Decret privind acordarea cetățeniei Republicii Moldova (nr. 1255-VIII, 23 august 2019).

Inspectoratul de Stat al Muncii a efectuat 895 controale la unități cu un număr de 51,8 mii salariaţi, inclusiv 771 în domeniul raporturilor de muncă, 107 – securității și sănătății în muncă și 17 – mixte. Conform datelor recent publicate de ISM pentru primele cinci luni ale anului curent, din numărul total de controale 681 au fost planificate (218 – în sectorul public, 463 – în sectorul privat) şi 214 inopinate (74 – în sectorul public, 140 – în sectorul privat). Cu deplasarea în teren la agentul economic au fost efectuate 270 controale (preponderent în sectorul public), iar 625 – din oficiu.   Ca rezultat al acțiunilor de inspecție întreprinse au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost stabilite și consemnate 5904 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative,

În anul 2020, entitățile din sectorul real cu 5 și mai mulți salariați și instituțiile bugetare au realizat investiţii în active imobilizate în valoare de 27,1 mld. lei, cu 2,6% mai puțin decât în anul 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, investițiile în imobilizări corporale în anul 2020 au constituit 26,6 mld. lei sau 98,1% din valoarea totală a investițiilor în active imobilizate, marcând o descreștere de 1,4% față de anul precedent. În același timp, investițiile în imobilizări necorporale au constituit 519,5 mil. lei sau cu 39,9% mai puțin față de anul 2019.

Prin Dispoziția nr.2 a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM din 25 februarie 2022, a fost extinsă Lista produselor social importante cu 10 poziții1, față de care se aplică reguli speciale de stabilire a prețului de comercializare potrivit Hotărârii Guvernului nr.774/2016.   Astfel, asupra acestor produse se aplică regulile speciale de comercializare, care le reiterăm în continuare.

Regimul fiscal privind aplicarea TVA se determină în dependenţă de locul prestării serviciului, stabilit în conformitate cu art.111 din Codul fiscal

Contractul de arendă a terenurilor agricole se înregistrează în registru ținut de primăria localității în a cărei rază teritorială se află terenul sau alt bun agricol arendat, pe un termen de până la 5 ani. Prevederea este inclusă în proiectul hotărârii pentru aprobarea Regulamentului privind modul de ţinere a registrelor contractelor de arendă, propus spre consultare de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Astfel, Registru se instituie prin decizia Consiliului local și poate fi ținut pe suport de hârtie sau electronic.