Punerea în aplicare a Acordului de liber schimb UE-Moldova și a Planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize, precum și finanțarea programelor de educație și formare profesională sunt activitățile pentru realizarea cărora UE a reluat susţinerea bugetară pentru Republica Moldova, fiind transferată prima tranşă de asistenţă nerambursabilă în volum de 14,54 mil. euro. Comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea UE, Johannes Hahn, a comunicat că această asistenţă este un semn clar de susținere a RM din partea UE, dar și demonstrează aprecierea acțiunilor întreprinse de autorități, este o încurajare adresată autorităților să continue consolidarea statului de drept, a democrației și să intensifice lupta împotriva corupției.

Societatea pe acţiuni ,,X” a calculat salarii membrilor Consiliului, care nu sunt salariaţii agentului economic, însă acestea au fost achitate în altă perioadă fiscală. În cazul examinat, se vor permite la deducere în scopuri fiscale cheltuielile aferente remunerării membrilor consiliului societăţii pe acţiuni? Potrivit art. 66 alin. (5) și (6) din Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134/1997 (Legea nr. 1134/1997) salariaţii societăţii pot fi aleși în consiliul societăţii, dar ei nu pot constitui în el majoritatea, cu excepţia când aceștia sunt și acţionari ai societăţii.

Astăzi, 26 septembrie, în cadrul ședinței secretarilor de stat va fi examinat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind desfășurarea Loteriei fiscale. Autorul documentului este Ministerul Finanțelor, iar scopul proiectului elaborat este de a încuraja achitarea prin virament (card bancar) a cumpărăturilor efectuate de către persoanele fizice cetățeni care nu desfășoară activitate de antreprenoriat, precum și pentru combaterea și reducerea evaziunii fiscale. Proiectul vine să stimuleze, din surse bugetare, contribuabilii care, direct sau indirect, participată la îmbunătățirea procesului de administrare fiscală şi/sau la majorarea încasărilor la bugetul public național.

Sunt în ajunul concediului de maternitate. Activez în cadrul unei companii şi, concomitent, desfăşor o activitate de creație pentru care sunt remunerată, obținând venit sub formă de royalty. Aşi dori să ştiu dacă sumele care mi se achită cu drept de autor (royalty) vor fi luate în calcul la stabilirea indemnizaţiei de maternitate şi indemnizaţiei de îngrijire a copilului până la 3 ani. Cum sunt calificate aceste sume în cazul în care sunt primite de unul din părinţii copilului şi în cazul în care persoana este una terţă, dar este în concediu de îngrijire a copilului până la 3 ani? De asemenea, în cazul de survenire a unei incapacităţi temporare de muncă pe perioada concediilor indicate, aceste sume se includ în calcul?

Analiza fenomenului ocupării informale și a salariilor în plic, a activităților necesare pentru diminuarea acestuia au fost puse în discuție în ședința din cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Conform datelor prezentate la eveniment de către reprezentații Serviciului Fiscal de Stat, în anul 2018 au fost constatate 193 de cazuri de utilizare a muncii la negru sau de achitare a salariilor în plic, în care au fost aplicate amenzi în valoare de 42,5 mil. lei, dintre acestea fiind achitate peste 15,6 mil. lei. Tot atunci participanții la ședință au decis să acumuleze mai multă informație și date relevante pentru examinarea problemei și oferirea unei soluții pentru diminuarea fenomenului ce afectează atât bugetul național cât și dreptul persoanelor fizice la un venit legal și de asigurare socială și medicală.

Procedura în ordonanţă reprezintă o formă simplificată de apărare a drepturilor și intereselor creditorilor, pretenţiile cărora se bazează pe documente incontestabile. Aceasta poate fi definită ca fiind o procedură simplificată depusă în prima instanţă de apărare a drepturilor și intereselor creditorilor, alternativă procedurii contencioase, bazată pe probe scrise, autentice și incontestabile, condiţionată de natura pretenţiilor material-juridice indicate de lege, în al căror temei se eliberează ordonanţa judecătorească, care poate fi înaintată spre a fi executată silit conform Codului de executare (CE). Astfel, procedura în ordonanţă este o procedură simplificată, ce nu conţine etapa dezbaterilor judiciare, care se caracterizează prin existenţa părţilor și a litigiului de drept dintre acestea.

În cadrul întreprinderii cu investiţii străine lucrează atât cetăţeni ai Republicii Moldova, cât şi cetăţeni străini. Este oare obligată această întreprindere să efectueze asigurarea socială şi medicală a cetăţenilor străini angajaţi prin contract civil de muncă? În conformitate cu art. 1 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea nr. 489) persoană asigurată se consideră persoana fizică aptă pentru muncă, cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, care are obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale în vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.

Executivul a aprobat în şedinţa de ieri, 21 martie 2018, o hotărâre ce prevede alocarea, din fondul de rezervă al Guvernului, a mijloacelor financiare în sumă de 15,1 mil. lei Consiliului municipal Chișinău pentru recuperarea moștenitorilor valorii averii confiscate a persoanelor supuse represiunilor politice. Decizia a fost luată pentru executarea titlului executoriu, cu restabilirea ulterioară a sumei alocate la modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2018.

Astăzi, 17 iunie 2019, noul ministru al Finanțelor, Natalia Gavrilița, a fost prezentată echipei. Moștenesc cea mai profesionistă echipă în serviciul public. Sarcina numărul unu este să ne putem permite un deficit bugetar pentru a menține cheltuielile publice, să putem investi și după aceasta să ne putem orienta spre creșterea capacității de absorbție a țării, a spus ministrul. Natalia Gavrilița este economist de profesie și ultimii trei ani a activat la Londra, în calitate de economistă la Fondul Global pentru Inovații. Are experienţă în domeniul guvernării și consultanţă în dezvoltare.

Astăzi, 16 august 2019, în cadrul unei ședințe plenare extraordinare, Parlamentul a votat în două lecturi proiectul de lege ce vizează măsurile fiscale de mobilizare a veniturilor și asigurare a stabilității bugetare, care au fost negociate anterior cu Fondul Monetar Internațional. Astfel, proiectul prevede modificări la Codul fiscal, Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, Legea privind plata pentru poluarea mediului și Legea cu privire la tichetele de masă.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

În luna februarie curent au fost plasați în câmpul muncii 820 de șomeri, 320 dintre care sunt femei. Totodată, pe parcursul lunii au fost înregistrați 2930 de șomeri, anunță Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), iar de la începutul anului curent au fost înregistrate 24 940 persoane fără un loc de muncă, dintre care 11 826 erau femei. La finele lunii februarie 2019, de ajutor de șomaj beneficiau 1203 persoane, dintre care 644 sunt femei. Cheltuielile pentru acordarea ajutorului au constituit 3656,6 mii lei. Mărimea medie a acestei prestații este de 1630,27 lei.

Modul de întocmire a Situației fluxurilor de numerar Situația fluxurilor de numerar include soldurile numerarului și altor elemente identice acestuia la începutul și finele perioadei de gestiune privite la general, precum și fluxurile acestora pe tipuri de activitate, active și obligații ale Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ).

Conform modificărilor operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, la stabilirea indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă din mijloacele angajatorului se ia în calcul salariul mediu al angajatului. Este necesar de limitat acest salariu după cum este scris în art. 7 alin (3) din Lege sau de inclus în mărime integrală? Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 289/2004), a fost modificat principiul de calcul a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă (în continuare – indemnizaţie) din contul angajatorului.

În trimestrul IV al anului curent este preconizată semnarea Acordului cu privire la colaborarea în domeniul combaterii muncii nedeclarate între Serviciul Fiscal de Stat și Inspectoratul de Stat al Muncii. Acțiunea este inclusă în Planul de acțiuni pentru anul 2019 pentru implementarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017-2021. Proiectul hotărârii cu privire la aprobarea planului este propus spre consultare de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Documentul conține circa 70 de acțiuni, iar costurile totale necesare realizării acțiunilor constituie 1 109 672,2 mii lei, dintre care 955 076,2 mii lei sunt acoperite din bugetul de stat, 44 128,9 mii lei – din bugetul asigurărilor sociale de stat, iar 20 467,6 mii lei sunt din surse externe.

Entitatea M SRL la plata din 28.06.2019 cu reducere de 15% a impozitului funciar a indicat greșit codul IBAN. Greșeala constă în faptul că la generarea codului IBAN în loc de o localitate rurală a fost selectată alta. În ce mod urmează a fi corectată eroarea comisă? Cum afectează eroarea respectivă reducerea de 15% a impozitului funciar?

În cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe a fost aprobat proiectul de hotărâre pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2018, conform căruia exercițiul bugetar pentru anul 2018 s-a încheiat cu un sold în sumă de 2275,6 mil. lei, fiind cu 2786,9 mil. lei sau 55,0% sub nivelul prevederilor precizate sau la nivel de 0,85% din PIB. Astfel, veniturile bugetului de stat au fost realizate în sumă de 36432,7 mil. lei, cu 536,7 mil. lei mai puțin decât suma planificată. Totodată, potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, dacă comparăm cu anul 2017, veniturile bugetului de stat au fost în creștere cu 2,485 mld. lei sau cu 7,3%.

Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) informează că, după derularea celui de-al III-lea apel aferent Subvențiilor în Avans, au fost recepționate 21 de dosare, examinate de către Comisia de evaluare și selecție a planurilor de afaceri. Trei dosare au fost declarate neeligibile de către Direcția administrarea și aprobarea proiectelor din cadrul AIPA, deoarece nu au corespuns criteriilor prevăzute în cadrul normativ. Astfel, Comisia de evaluare și selecție a examinat și evaluat 18 dosare. Spre finanțare au fost acceptate 13 dosare, altele trei fiind declarate neeligibile din motiv că nu au fost respectate cerințele privind întocmirea dosarului de achiziție prin prezentarea a minimum trei cereri de oferte. Alte două dosare de solicitare a subvenției în avans, și anume pentru înființarea plantației de măceș, urmează a fi examinate suplimentar de către reprezentanții MADRM.

În perioada de gestionare a procesului de recepţionare a declaraţiilor de către CNAS, au fost atestate cazuri în care angajatorii declarau sume cu privire la fondul de salariu (venitul asigurat) pentru un angajat într-un cuantum majorat pentru a i se stabili o pensie sau indemnizaţie majorată, iar după stabilirea dreptului social, suma declarată iniţial se încerca a fi corectată prin diminuare, diferenţa de sumă fiind declarată pentru o altă persoană, care urmează în timpul apropiat să stabilească o prestaţie. În scopul de a nu admite dezafectarea de mijloace ale BASS, art. 56 al Legii 489/1999 prevede responsabilitatea angajatorului de a restitui sumele plătite necuvenit sub formă de pensii și indemnizaţii ca urmare a prezentării declarațiilor corectate.

Se prevede subvenționarea în avans a trei măsuri de sprijin pe segmentul dezvoltării rurale din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDARM): îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale;renovarea și dezvoltarea localității rurale;diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole. Pentru fiecare dintre măsurile menționate, alocația financiară anuală din Fond va constitui un cuantum de până la 5%, ce reprezintă circa 45 mil. lei, în conformitate cu sursele alocate Fondului în Legea bugetului de stat pentru anul 2019.