Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a implementat un soft pentru emiterea, monitorizarea și executarea garanțiilor financiare de stat. Acesta permite interacțiunea online cu băncile partenere și solicitanții de garanții financiare din rândul întreprinderilor mici și mijlocii. Digitalizarea procesului de emitere a garanțiilor de stat prin Fondul de garantare a Creditelor (FGC) se înscrie în trendul aplicării tehnologiilor informaționale moderne și este implementat cu suportul Băncii Mondiale.

Prim-ministrul Republicii Moldova,Ion Chicu, a prezentat pe pagina sa de Facebook setul de măsuri de protecție ale persoanelor fizice și juridice în condițiile stării de urgență declarate în țară. Acțiunile au fost agreate cu autoritățile abilitate și vin să diminueze efectele negative asupra situației economice. În continuare oferim postarea prim-ministrului. Stimați prieteni, anunțasem anterior, că după prima serie de acțiuni întreprinse de Guvern, BNM și CNPF, pentru a susține cetățenii și businessul în această perioada dificilă, vom veni și cu alte măsuri necesare.

Persoanele străine, investitorii străini sau apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă sau din fondul forestier, sub sancţiunea nulităţii absolute al actului juridic de dobândire. Aceasta este una din prevederile proiectului noului Cod funciar, care, după avizare repetată, este propus pentru consultări publice de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului. Proiectul mai prevede, că în cazul dobândirii a terenurilor menționate prin moștenire, persoanele enumerate supra sunt obligate să le înstrăineze în termen de un an de zile, altfel autorităţile publice locale achiziţionează terenul, la valoarea de piaţă, în baza raportului de evaluare întocmit conform legislației, de la persoana care nu este în drept să-l deţină în proprietate.

Derularea programului cu Fondul Monetar Internațional și perspectivele pentru un nou program, axat pe prioritățile Guvernului, au fost discutate de delegația oficială a Republicii Moldova în cadrul şedinţelor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, care s-au desfăşurat în perioada 14-20 octombrie 2019, la Washington. Țara noastră a fost reprezentată la aceste evenimente de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, și guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Octavian Armașu.

Operatorii din sectorul HoReCa nu vor mai achita o cotă redusă de 10% pentru livrările efectuate, deoarece Parlamentul a votat în ședința extraordinară de ieri, 16 august, revenirea la cota-standard în mărime de 20%. Reamintim că acțiunea face parte din setul de măsuri fiscale de mobilizare a veniturilor și asigurarea sustenabilității bugetare, agreate cu Fondul Monetar Internațional.

Unul din angajaţii întreprinderii a solicitat acordarea concediului din cont propriu pe o perioadă de 90 de zile începând cu data de 1 februarie 2020. Pe parcursul acestei luni, persoanei i s-a calculat un premiu pentru rezultatele în activitate pe parcursul anului 2019. Cum urmează să declarăm în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 suma dată în cazul în care persoana nu are salariul calculat în perioada respectivă, aflându-se în concediu neplătit?

Încălcarea de către Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a regulilor privind publicarea pe pagina web a informațiilor oficiale ar putea fi sancționată. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce conține modificări și completări la Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală și la Codul contravențional.

Republica Moldova a semnat până în prezent 14 acorduri bilaterale în domeniul securității sociale cu România, Portugalia, Bulgaria, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Polonia, Ungaria, Belgia, Lituania, Germania, Turcia și Republica Belarus. Acordurile prevăd o serie de garanții pentru cetățenii noștri care au desfășurat activitate legală în aceste țări. Despre prevederile de bază ale acordurilor internaționale în domeniul securității sociale s-a discutat în cadrul unui seminar organizat de Casa Națională de Asigurări Sociale pe platforma expoziției naționale „Fabricat în Moldova”.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) asigură circa 20% din totalul creditelor acordate consumatorilor, la momentul actual fiind înregistrate circa 600 mii de contracte de creditare nebancară valabile. Datele au fost prezentate în cadrul conferinței Finanțarea responsabilă – perspectiva sectorului de creditare nebancară, organizată de Camera de Comerț Americană din Moldova, Comisia Națională a Pieței Financiare din Moldova și Fondul European pentru Europa de Sud-Est. La eveniment au participat reprezentanți ai pieței financiare nebancare, autorităților publice, organizațiilor de dezvoltare și fondurilor de investiții, precum și experți internaționali.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Codul Contravențional poate fi completat cu un articol (4051) ce va stabili dreptul constatării și examinării unor contravenții de Agenția „Moldsilva”. Proiectul de lege este înregistrat în Parlament. Astfel, contravențiile prevăzute la art. 120-130 (tăierea ilegală sau vătămarea arborilor, încălcarea modului şi a termenelor de împădurire a parchetelor exploatate şi a terenurilor neîmpădurite etc.), art. 132-137 (darea în exploatare a obiectivelor de producţie fără instalaţiile de prevenire a impactului negativ asupra pădurilor, încălcarea regulilor sanitare în păduri și spaţii verzi etc.) și art. 139-142 (încălcarea regimului de protecţie a obiectelor şi complexelor din fondul ariilor natural protejate de stat, încălcarea modului de folosire a fondului de exploatare, recoltare, transportare şi de export al lemnului etc.) vor putea fi constatate de „Moldsilva”.

Prin Legea nr. 122/2019 pentru modificarea unor acte legislative  au fost operate modificări în anexa nr. 3 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999). Amintim că, din tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii a fost abrogat pct. 39) – cheltuielile suportate de către angajator pentru acordarea tichetelor de masă în mărimea prevăzută la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 166/2017  cu privire la tichetele de masă. Prevederile menţionate au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, angajatorii au obligativitatea de a calcula şi achita contribuţii de asigurări sociale la valoarea tichetelor de masă acordate angajaţilor, acestea fiind declarate în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 împreună cu fondul de retribuire a muncii şi alte recompense (col. 9), fără divizarea acestora cu o categorie  separată sau cu un rând separat, deoarece, potrivit noţiunii de recompensă reglementată în art. 1al Legii nr. 489/1999 aceasta este acordată de către angajator angajatului şi reprezintă un venit din care se calculează contribuţii de asigurări sociale.

Persoanele străine, investitorii străini sau apatrizii nu pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă sau din fondul forestier, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului juridic de dobândire, iar în cazul dobândirii terenurilor prin moștenire, aceștia sunt obligați să îl înstrăineze în termen de un an de zile. Aceste prevederi sunt transferate și în proiectul noului Cod funciar, care va fi examinat în ședința secretarilor de stat anunțată pentru 26 septembrie curent. Documentul stabilește obiectul și subiectul relațiilor funciare, oferă clasificarea terenurilor, competența autorităților publice centrale și locale, dreptul de proprietate asupra terenurilor și modul de transmitere a acestuia etc.

Delegația Republicii Moldova condusă de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, și guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Octavian Armașu, au participat la şedinţele anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, desfășurate la Washington, în perioada 14-20 octombrie 2019.

O persoană fizică s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) cu cerere prealabilă prin care a contestat refuzul CNAS de a include în stagiul de cotizare perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 în care a activat în cadrul entității X. Refuzul CNAS a fost argumentat de faptul că certificatele de salariu de la întreprinderea X pentru perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 nu au fost luate în considerare la stabilirea pensiei, deoarece au fost legalizate cu ștampila fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM).

Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 17 decembrie, avizele asupra amendamentelor la proiectul politicii fiscale și vamale 2020, precum și avizele asupra amendamentelor la proiectele legii bugetului de stat pe anul 2020, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 și Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020. Astfel, după cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2020, au fost recepționate 131 amendamente si 2 avize, prin care sunt solicitate resurse suplimentare în sumă totală de 3578,7 mil. lei. Însă, ca rezultat al examinării acestora și în urma revizuirii alocațiilor bugetare incluse în proiectul de lege, Guvernul susține 73 amendamente, dintre care integral 68 și parțial 5.

Astăzi,  7 august 2020, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 199 - 204 au fost publicate  ordinele  Ministerului Finanțelor prin care s-au aprobat două nou formulare tipizate a dărilor de seamă forma IPC21 și IALS21 (vezi linkul). Potrivit formularelor menționate contribuabilii vor declara obligațiile fiscale aferente plăților salariele și altor recompense achitate angajaților, altor persoane fizice, începând cu luna ianuarie 2021.   Aprobarea noilor formulare tipizate (Forma IPC21 și IALS21) a fost condiționată de modificările operate prin  Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative (MO nr. 108-109 art. 186 din 25.04.2020).  

În veniturile bugetelor satelor (comunelor) și orașelor (municipiilor), cu excepția municipiilor-reședință de raion, ar putea fi incluse defalcările de la impozitul pe venit al persoanelor fizice în mărime de 100% din volumul colectat pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective. În prezent, potrivit art.5 al Legii privind finanțele publice locale, la aceste venituri se atribuie 75% din volumul total colectat al impozitului indicat. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea Legii privind finanțele publice locale. Documentul are ca scop fortificarea autonomiei financiare a autorităților publice locale prin majorarea veniturilor disponibile ale acestora.

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.