Introducerea noului sistem privind plata defalcată a TVA, prin care se intenționează utilizarea unui cont bancar dedicat încasărilor şi plăților de TVA va avea efecte semnificative asupra companiilor din România, sunt de părere specialiștii în domeniul fiscalității din cadrul PwC România. Potrivit proiectului de ordonanță, sistemul privind plata defalcată a TVA se va aplica opțional începând cu 1 septembrie 2017, urmând a fi obligatoriu începând cu 1 octombrie 2017.

Curtea Constituţională prin Hotărârea nr.2 din 30.01.2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din art. 10 pct. 4 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi a declarat neconstituţionale textele “activităţii fără de licenţă” şi “amendă în mărimea venitului brut”. Potrivit art. 10 pct. 4 din Legea nr.845, pentru desfăşurarea activităţii fără licenţă sau a activităţilor interzise pe teritoriul RM, precum şi a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Servicii Publice sau alt organ abilitat cu atribuţia de eliberare a licenţei aplică amendă în mărimea venitului brut din realizarea obţinută în urma activităţilor menţionate.

Este obligată entitatea să prezente Raportul privind calcularea și achitarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (cu reflectarea indicatorilor cu valoarea zero) în cazul în care în trimestrul de gestiune nu a achitat salariul?

Curtea de Conturi (CC) a prezentat în ședință publică rezultatele auditului rapoartelor financiare ale Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru anul 2018. Ca urmare a audierii rapoartelor financiare ale ANI, Curtea de Conturi a concluzionat: sub toate aspectele semnificative, acestea oferă o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil. În ceea ce privește micile neconcordanțe sau deficiențe depistate, președintele Autorității Naționale de Integritate, Rodica Antoci, i-a asigurat pe membrii Curții că acestea au fost luate în calcul chiar pe parcursul efectuării auditului. „Angajații Autorității au fost receptivi la constatările și recomandările echipei de audit, astfel încât a fost posibilă remedierea imediată a unor carențe depistate, iar pentru celelalte au fost deja identificate soluții.

Transportul modern a trecut printr-o schimbare majoră, cu o modificare în viziune, de la o funcție operațională la una strategică. Actualmente, transportul necesită o căutare constantă a metodelor pentru a se asigura că produsele clienților vor ajunge la ușa lor, atunci când este necesar, în cantitățile corecte și în stare intactă. În plus, transportul trebuie să îmbunătățească în mod continuu flexibilitatea și capacitatea de a răspunde cerințelor pieței, într-un timp scurt,oferind în același timp căi mai bune de comunicare și, de asemenea, de reducere a costurilor. Acest lucru transformă transportul într-o activitate continuă, mai degrabă decât un exercițiu de o singură dată.

Întreprinderea X activează în cadrul unui proiect de asistență tehnică și investițională în derulare, care se realizează sub egida Acordului-cadru dintre Guvernul RM și Comisia Comunităţilor Europene privind asistenţa externă, semnat la Bruxelles la 11 mai 2006 și ratificat prin Legea nr. 426-XVI din 27.12.2006. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile salariale acordate angajaților rezidenți, dar și nerezidenţilor RM, răspunde expertul care consultă entitatea în cadrul desfășurării procesului tehnologic. Care este corectitudinea reflectării acestor plăți în dările de seamă și în notele de informare?

De modul în care autoritățile publice inițiază și desfășoară procedurile de achiziții pentru propriile necesități, în mare parte, depinde eficiența utilizării banilor publici. Pierderile rezultate din achizițiile publice afectează grav dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice, ducând la deteriorarea mediului de afaceri și, nu în ultimul rând, afectând calitatea vieții cetățenilor. De asemenea, achizițiile publice reprezintă un domeniu propice pentru manifestarea corupției, care prin efectele multiple și complexe ale acesteia erodează statul pe toate dimensiunile sale.

Guvernul a susținut avizul asupra Proiectului de lege privind unele măsuri de control la frontieră, control vamal și asigurarea regimului fiscal în cadrul controlului în comun la unele puncte de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene, propus de un grup de deputați și votat în lectură finală.

Conform prevederilor art. 129 alin.(111) din Codul fiscal (CF), vizita fiscală reprezintă un procedeu de asistenţă fiscală care constă în explicarea legislaţiei fiscale, cu caracter consultativ, şi/sau în stabilirea unor date de ordin general despre activitatea contribuabilului. Astfel, având un regim juridic diferit de cel al controlului fiscal, vizita fiscală reprezintă o măsură de promovare a conformării voluntare a contribuabilului la respectarea legislaţiei în vigoare cu scopul preîntâmpinării şi prevenirii posibilelor încălcări ale legislaţiei din domeniu, în cadrul căreia nu se calculează obligaţii fiscale şi nu se aplică sancțiuni.

Studiu de caz. Andrei este fondatorul și administratorul la SRL „V”, genul de activitate al entității fiind livrarea vinului îmbuteliat în raza mun. Chișinău. La 10 ianuarie 2020, clientul SA „C” a plasat prin telefon comanda de 50 sticle, în sumă de 1500 lei. Andrei a livrat sticlele la 14 ianuarie 2020. Factura fiscală de recepție a sticlelor a fost semnată de Andrei în calitate de administrator al SRL „V” și administratorul SRL „C”. Nici până astăzi Andrei nu și-a primit banii. Care sunt procedurile legale pentru obținerea plății?

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

Dezvoltarea și consolidarea statutului și a capacităților profesionale ale contabililor care activează în administrația publică locală va fi posibilă prin intermediul Rețelei Profesionale a Contabililor din cadrul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM). Organizația a fost lansată zilele trecute și are ca scop identificarea soluțiilor la problemele cu care se confruntă contabilii din autoritățile locale, promovarea bunei guvernări, eficienței administrative și calității serviciilor publice în cadrul APL, apărarea și promovarea drepturilor și intereselor contabililor, precum și crearea oportunităților de relaționare, de a face schimb de opinii și experiență între membrii săi.

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. În acest articol vom pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

Mâine, 12 iulie 2019, va ieși de sub tipar nr. 223–229 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Legea pentru modificarea unor acte legislative (nr. 63, 5 iulie 2019) și Decretul de promulgare a acesteia • Legea pentru modificarea articolului 12 din Legea securității statului nr.618/1995 (nr. 73, 5 iulie 2019) și Decretul de promulgare a acesteia

Proiectul ce prevede completarea Codului fiscal cu un nou titlu — Titlul X – Impozitul unic de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei, a fost votat în lectură finală în şedinţa Legislativului din 14 iulie curent. Proiectul de lege a fost elaborat cu scopul aducerii în concordanţă a actelor normative cu Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei, în special a mecanismului de aplicare a impozitului unic rezidenţilor parcurilor pentru tehnologia informaţiei stabilit în mărime de 7% din venitul de vânzări, dar nu mai puţin de 30% din cuantumul salariului mediu pe economie prognozat pentru anul aferent perioadei fiscale a impozitului respectiv.

Consiliul Concurenței a făcut publică Decizia Plenului consiliului nr. ASER-13 din 7 martie 2019, prin care constată că măsura de sprijin acordată sub formă de reducere a venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulţirea salariului mediu lunar pe ţară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creşterea numărului mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil prevăzută la art. 24 alin. (16) din Legea nr. 1164 din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal al Republicii Moldova, nu constituie ajutor de stat în sensul art. 3 al Legii nr. 139 din 15.06.2012 cu privire la ajutorul de stat și urmează a fi exclusă din lista schemelor de ajutor de stat existente, care se prezintă anual Consiliului Concurenței de către Serviciul Fiscal de Stat.

Mărimea marjei maxime pe care creditorii o pot aplica pe parcursul anului 2019 pentru creditele garantate de către stat în baza Programului de stat „Prima casă” va constitui 2%, fiind diminuată comparativ cu anul 2018, când aceasta era de 3%. În Monitorul Oficial din 3 mai a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 241 din 24 aprilie pentru modificarea Hotărârii nr.202/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului de implementare a Programului de stat „Prima casă”. Hotărârea mai prevede că, pentru a deveni beneficiar al Programului, solicitantul va putea să deţină în proprietate exclusivă sau împreună cu alţi membri ai familiei o locuinţă cu o suprafaţă locuibilă ce nu depășește 9 m2

Inițiativa legislativă a unui grup de deputați, prin care se propune stabilirea pensiei persoanelor cu dizabilități din copilărie, care au atins vârsta de 18 ani, indiferent de stagiul de cotizare, nu a fost susținută de Executiv. Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale Stela Grigoraș a spus că amendamentul deputaților prezintă o derogare de la principiile de organizare și funcționare a sistemului public de asigurări sociale, și anume, principiul egalității.

Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

Structura cheltuielilor incluse în calculul tarifelor la serviciile prestate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) este stabilită în bugetul autorității în corespundere cu prevederile clasificației economice aprobate în contextul clasificației bugetare, pot fi recalculate anual, în termen de 60 de zile de la începutul anului bugetar în derulare, dacă tariful recalculat înregistrează o creștere/descreștere cu cel puțin 10% față de tariful în vigoare. La 22 februarie 2019 au intrat în vigoare prevederile Hotărârii Guvernului nr.90 din 11 februarie, conform cărora ANSA poate percepe tarife pentru o serie de servicii prestate, printre care se regăsesc eliberarea certificatelor (spre exemplu, costul unui act sanitar-veterinar pentru exportul unui lot de produse de origine animalieră de peste 10 tone este de 400 lei;