Deșeurile de cupru, fier și oțel, cele din aluminiu (inclusiv aliajele de aluminiu), cioburile de sticlă și compostul, la îndeplinirea unor anumite criterii, ar putea să nu mai fie calificate ca deșeuri, în scopul promovării reciclării acestora, asigurării unui nivel ridicat de protecție a mediului, reducerii consumului de resurse naturale și a cantității de deșeuri direcționate spre eliminare.   Ministerul Mediului propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu pentru cele 5 fluxuri de deșeuri menționate. Proiectul conține și Indicațiile metodice privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu, ce vor oferi Agenției de Mediu o metodologie generală de stabilire

Guvernul a aprobat astăzi, 3 decembrie,  proiectele hotărârilor pentru aprobarea avizului amendamentelor la proiectele legii bugetului de stat,  legii bugetului asigurărilor sociale de stat  și legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2022.   Potrivit ministrului Finanțelor, Dumitru Budianschi, la proiectul legii bugetului de stat au fost înregistrate 51 de amendamente, care conțin 337 de propuneri, fiind solicitate resurse financiare suplimentare în sumă de circa 504,5 mil.lei și redistribuiri de alocații în sumă de 24 mil. lei, precum și propuneri de ordin redacțional. Dintre acestea au fost susținute integral 2 amendamente ce se referă la domeniul salarizării în sectorul bugetar.

Hotărârea Guvernului nr.901/2024 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (aspecte ce țin de domeniul fiscal și vamal) (HG nr.901/2024) a fost elaborată în temeiul art.XVII alin.(3) din Legea nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) și are drept scop aducerea în concordanţă actelor normative secundare cu prevederile Codului fiscal și

Modificările legislative în domeniul notarial și al comerțului electronic  au fost anunțate de viceprim-ministrul pentru digitizare Iurie Țurcanu în cadrul Consiliului consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, al cărui președinte este.   Potrivit lui Iurie Țurcanu, propunerile legislative în prima redacție privind digitalizarea unor servicii notariale pentru comunitatea de afaceri au fost deja prezentate părților interesate, iar la etapa de față acestea se definitivează pe platforma Consiliului Economic. Scopul modificărilor este de a tehnologiza relațiile dintre notar și omul de afaceri, în special în ceea ce ține de delegarea anumitor împuterniciri

(Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Una din formele de comerţ virtual răspândite pe larg la nivel internaţional, dar care cucerește teren și pe piaţa Republicii Moldova este dropshipping-ul (din engleză - livrare directă). Dropshipping-ul reprezintă un tip de activitate de întreprinzător, în special online, care constă în vânzarea mărfurilor producătorului/furnizorului de către un intermediar (denumit în cadrul acestor tranzacţii dropshipper).

De facilități fiscale și vamale vor beneficia încă 28 de proiecte de asistență tehnică și investițională. În Monitorul Oficial din 3 septembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 158 din 25 august curent pentru modificarea HG nr. 246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică și investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care RM este parte.   Astfel, lista proiectelor a fost suplinită cu proiecte noi, printre care se regăsesc:

Companiile de asigurări cu activitate de asigurări generale ar putea să nu mai acorde împrumuturi persoanelor terțe, deoarece se consideră că această practică nu este tipică și nu reiese din activitatea acestor companii. Cabinetul de miniștri a oferit aviz pozitiv la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 407/2006 cu privire la asigurări.   Documentul prevede excluderea din art. 28 alin.2 a pct.b1 al Legii nr.407/2006 ce reglementează limitele activităţii asigurătorului (reasigurătorului), fiind vorba despre activitatea de acordare de împrumuturi cu dobândă din mijloacele bănești disponibile și libere de anumite obligații

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul curent se vor majora cu 138 978,5 mii lei și vor constitui 27,6 mld. lei, modificările fiind necesare în contextul promovării măsurilor de susținere a angajatorilor și salariaților în situația de criză provocată de pandemia COVID-19, dar și pentru susținerea familiilor defavorizate, prin consolidarea programului de ajutor social, ca urmare a majorării tarifelor la gazele naturale și energia termică.   Pe agenda Parlamentului este înregistrat proiectul de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2021.

În Monitorul Oficial de astăzi, 24 august 2021, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 136 din 19 august 2021, cu privire la modificarea și abrogarea unor acte normative. Este vorba despre documentul ce prevede revizuirea cadrului normativ secundar care reglementează metodologia de analiză a riscurilor la efectuarea controlului în domeniul raporturilor de muncă, precum și cel al securității și sănătății în muncă de către Inspectoratul de Stat al Muncii.  Reamintim că anul trecut, funcția de control în domeniul siguranței ocupaționale a fost retrasă de la 10 organe de control sectoriale (ANSA; APCSP, ANSP; IPM, ANTA, AAC, AN,  ANRE, ANRCETI, AST), fiind atribuită exclusiv în competența Inspectoratului de Stat al Muncii.

Producătorii de vehicule ar putea fi obligați să ia anumite măsuri de prevenire a formării deșeurilor periculoase provenite de la vehiculele scoase din uz. Autoritățile continuă promovarea proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea regulamentului necesar, acesta fiind inclus pe agenda ultimei ședințe a secretarilor generali.   Astfel, producătorii de vehicule, precum și producătorii de materiale şi echipamente pentru acestea, vor avea obligația de a folosi standardele și reglementările tehnice specifice de codificare pentru componentele și materialele utilizate, pentru a facilita identificarea materialelor ce sunt pasibile pentru reutilizare și valorificare.

La 30 august curent expiră termenul de aplicare la concursul de granturi pentru asociațiile de business din Republica Moldova, oferite în cadrul proiectului EU4Business: Connecting Companies (EU4BCC), comunică Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova în calitate de membru al Consorțiilor Vitivinicol și Agricultură Organică. Scopul proiectului este de a sprijini dezvoltarea economică durabilă și crearea de locuri de muncă în țările Parteneriatului Estic, ajutând IMM-urile din sectoarele sectoarele turism, textile, industrii creative și vinuri să crească prin promovarea comerțului, încurajarea investițiilor interne și a relațiilor comerciale cu companiile din UE.  

Autoritățile au elaborat conceptul Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională (SNDR) a Republicii Moldova 2022-2028, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea documentului fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 9 decembrie curent.   Potrivit documentului, pe parcursul ultimilor 10 ani toate regiunile țării au înregistrat performanțe modeste de dezvoltare, confruntându-se cu provocări majore de ordin demografic, economic, social și de subdezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare. Astfel, viziunea strategică a SNDR 2022-2028 vine în sprijinul creșterii competitivității și dezvoltării durabile a fiecărei regiuni, ajustarea disparităților și creșterea calității vieții cetățenilor.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat și a propus pentru consultări publice Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul agriculturii. Scopul consultărilor este facilitarea identificării și formulării, în baza discuțiilor, a recomandărilor de politici noi, promovarea instrumentelor și abordărilor inovative în raport cu constrângerile și problemele din domeniu agriculturii.   Potrivit proiectului Planului de acțiuni, autoritățile își propun ca obiectiv imediat obținerea dreptului de export pe piața UE pentru mai multe produse agroalimentare (carne, ouă etc). Totodată, se planifică fortificarea capacităților Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură;

Contractul individual de muncă (CIM) conform legislației muncii este înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii,

Conceptul de incluziune financiară stabilește că persoanele fizice și juridice au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care răspund nevoilor lor, cum ar fi tranzacțiile financiare, plățile electronice, creditarea și produsele de asigurare, livrate într-o manieră responsabilă și durabilă. Experți locali și internaționali, precum și reprezentanți ai sectorului public s-au întrunit pe platforma conferinței Digital Transformation and Financial Inclusion 2021 (DTFINCON), pe parcursul a două zile discutând despre creșterea incluziunii financiare în țara noastră și e-Comerț ca un catalizator al economiei fără numerar.  Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț.

Legislația fiscală în vigoare prevede că se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei pentru persoanele fizice care desfăşoară această activitate şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării impozitului sau taxei (art. 231 alin.(4) din Codul fiscal).

Legea nr.174 din 11 noiembrie 2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului ce stabilește condițiile de efectuare de către investitori a activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului a intrat în vigoare, fiind publicată în Monitorul Oficial din 19 noiembrie curent.   Astfel, orice investitor potențial, anterior efectuării activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului sau activităților al căror obiect constituie bunuri de importanță pentru securitatea statului, va fi obligat să obțină de la Consiliu pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională o aprobare prealabilă. 

O problemă des abordată de Curtea de Conturi sunt erorile depistate în cadrul reorganizărilor instituțiilor bugetare și anume:

Începând cu ziua de astăzi, 3 septembrie, Cancelaria de Stat, în comun cu ministerele și alte autorități administrative centrale, organizează în regim online 17 consultări publice a politicilor și acțiunilor de reformă care vor fi proiectate în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022. Evenimentele se vor desfășura până la 10 septembrie curent și vor fi axate pe identificarea și proiectarea celor mai necesare, eficiente și durabile intervenții și politici publice pe termen imediat și scurt, impactul cărora în perspectivă medie va ținti realizarea obiectivelor de dezvoltare, setate în Programul de activitate al Guvernului „Moldova vremurilor bune”.     Acesta are drept scop reducerea durabilă a sărăciei, crearea locurilor de muncă

„Guvernul Republicii Moldova a fost consecvent în consolidarea sectorului TIC în ultimii ani, elaborând o serie de politici pentru susținerea sectorului. Doar câteva dintre aceste măsuri de impact sunt „Strategia Moldova Digitală 2020”, două documente de politici dedicate creșterii competitivității industriei IT și promovarea inovației digitale, Legea privind parcurile IT și IT Viza. Un rol special în acest domeniu îi revine startup-urilor tehnologice, care sunt un motor pentru promovarea inovației digitale. În acest sens încurajez antreprenorii și potențialii investitori să dezvolte și să promoveze soluții digitale adaptate la piața actuală, iar noi vom munci și în continuare pentru a elabora instrumente de susținere în acest sens și a elimina constrângerile existente”, a declarat Anatol Usatîi, ministrul Economiei și Infrastructurii, în cadrul evenimentului de deschidere „Moldova Startup Week 2020”, care are loc în perioada 16-20 noiembrie.