Orice comportament nedorit care conduce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, având drept scop sau efect lezarea demnității unei persoane pe baza criteriilor de rasă, culoare, naţionalitate, origine națională și etnică, origine și statut social, limbă, religie sau convingeri, sex, identitate de gen, vârstă, dizabilitate, statut HIV, stare de sănătate, opinii politice sau orice alte opinii, avere, naștere, orientare sexuală, statut matrimonial sau orice altă situație se sancţionează cu amendă de la 120 la 400 UC aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 450 la 650 UC aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de  dreptul de a deține anumite funcții sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate de la 3 luni până la 6 luni, prevede proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative înregistrat în Parlament.

Proiectul de lege ce vizează politica fiscală și vamală 2024 a fost aprobat de Parlament în lectura a doua în ședința de astăzi a Parlamentului, cu 54 de voturi. Amintim, proiectul a fost aprobat în prima lectură în ședința din 30 iunie curent, iar pentru lectura a doua au fost înregistrate 20 de amendamente.

Membrii Comisiei pentru Situații Excepționale au decis că, pe perioada stării de urgență, cetățenii ucraineni vor avea dreptul de a munci pe teritoriul Republicii Moldova fără obţinerea dreptului de şedere provizorie în scop de muncă.     Angajarea acestora se va face pe perioada stării de urgență în baza contractului individual de muncă cu durată determinată și în baza numărului de identitate atribuit cetățenilor ucraineni la trecerea frontierei și a copiei actului de identitate. Angajatorul va notifica Agenția Națională de Ocupare a Forței Muncă în termen de 5 zile de la data angajării. 

Lucrătorii medicali trebuie să-şi dezvolte şi perfecţioneze continuu cunoştinţele şi abilităţile profesionale pe parcursul întregii activităţi. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate personalului medico-sanitar. Durata redusă a timpului de muncă pentru personalul medico-sanitar nu mai mult de

Femeile însărcinate care aleg să activeze în perioada concediului de maternitate pot beneficia concomitent de salariu și indemnizație de maternitate acordată lunar, conform noilor prevederi ale cadrului normativ, aprobate recent.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că data de 27 aprilie 2020 reprezintă termenul limită de declarare şi plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu prevederile art. 265 a Codului Civil nr. 1107 din 06.06.2002, dacă ultima zi a termenului este o zi de duminică, de sâmbătă sau o zi care, în conformitate cu legea în vigoare, la locul executării obligaţiei este zi de odihnă, termenul expiră în următoarea zi lucrătoare. Conform p.6 din Dispoziția nr.17 din 13 aprilie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, ziua de 27 aprilie 2020 a fost declarată zi lucrătoare.

În cadrul ședinței plenare din 31 martie anul curent Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege cu privire la completarea Codului fiscal cu noi prevederi, aplicarea cărora, în opinia autorilor, va permite angajatorilor și angajaților să valorifice munca feminină și să contribuie la creșterea economică generală prin implicarea femeilor în ciclu economic general.

Angajații autorității fiscale naționale continuă vizitele în localitățile din țară pentru a deservi și consulta contribuabilii. Contribuabilii sunt invitați la discuțiile cu angajații Serviciului Fiscal de Stat, care vor avea loc până la 31 decembrie 2022, conform graficului vizitelor care poate fi consultat aici.

Cu privire la zilele de concediu anual plătit atunci când ele coincid cu zilele de sărbătoare nelucrătoare iar acestea din urmă cad în zi de sâmbătă sau duminică. De ex.: Concediul anual plătit se oferă din 26 mai 2025 până pe 8 iunie 2025.

Persoana întreținută s-a căsătorit în luna iunie. Contribuabilul va fi în drept să beneficieze de scutirea pentru persoanele întreținute și în continuare sau acesta va fi obligat să depună Cererea de renunțare la scutirea pentru persoanele întreținute?

Serviciul „Declarație electronică” este destinat persoanelor fizice cetățeni pentru depunerea Declarației cu aplicarea semnăturii electronice sau mobile, fără ca persoana să se prezinte în cadrul direcțiilor de deservire discală (subdiviziunile teritoriale). Pentru obţinerea accesului la serviciile fiscale electronice ca persoană fizică, este necesar de a parcurge

Каждый РАБОТОДАТЕЛЬ, осуществляющий ВЫПЛАТУ РАБОТНИКУ заработной платы (включая премии и предоставленные льготы), в соответствии с ч. (1) ст. 88 Налогового кодекса (НК) РМ ОБЯЗАН с учетом требуемых работником ОСВОБОЖДЕНИЙ и ВЫЧЕТОВ исчислять и удерживать из этих выплат налог, определяемый в порядке, установленном Правительством.

 În conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.       Prin urmare, plățile de stimulare sub formă de premii, precum și ajutorul material, care nu sunt legate de retribuirea muncii și nu au un caracter obligatoriu, nu se vor deduce în scopuri fiscale.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că astăzi, 25 martie 2020, expiră termenul-limită de declarare şi plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale sunt stabilite categoriile plătitorilor. Astfel: • Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1-1.6 din anexa menţionată au obligaţia să declare şi să achite contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna februarie curent până la data de 25 martie 2020, inclusiv.

 În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut.

Legislația, conform modificărilor recente efectuate, prevede acordarea de către angajator a diferitor tipuri de concedii de îngrijire a copilului sau concedii paternale angajaților care au adoptat copii sau au luat copii în plasament în serviciul de tutelă/curatelă.

Potrivit art.1 din Codul muncii, salariat reprezintă persoană fizică care prestează o muncă conform unei anumite specialităţi, calificări sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă.

Pe parcursul lunii ianuarie curent, Inspectoratul de Stat al Muncii a efectuat 153 controale la entități cu un număr total de 12837 salariaţi, potrivit raportului publicat de ISM. Astfel, în urma verificărilor au fost stabilite 808 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă. Angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale ce țin de stabilirea salariului și respectarea termenilor de plată a acestuia.

În cadrul Consiliului consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu de pe platforma Consiliului Economic a fost prezentat un nou pachet legislativ pentru digitalizarea economiei, ce prevede intervenții la 34 de acte normative. Proiectul a fost dezvoltat cu suportul ATIC și GIZ și elaborat cu suportul experților Roman Ivanov și Andrei Jizdan.

Munca prin cumul sau cumularea de funcții (profesii) este modalitatea de muncă suplimentară prevăzută de legislația muncii. Posibilitatea deţinerii simultane a două sau mai multe funcţii (profesii) este o expresie a principiului libertăţii muncii, consfinţit, de altfel, şi în art. 43 din Constituția RM.     Potrivit prevederilor art. 56 alin. (2) al Codului muncii (CM), salariatul are dreptul să încheie contracte individuale de muncă, concomitent, şi cu alţi angajatori (munca prin cumul), dacă acest lucru nu este interzis de legislaţia în vigoare. Pentru definirea prestării muncii suplimentare CM operează şi cu noţiunea de cumulare a profesiilor (funcţiilor) (art. 156 alin. (1)).