Astăzi, 28 decembrie, Casa Națională de Asigurări Sociale a comunicat că, prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 nr. 206/2021 și Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999, pentru anul 2022 la calcularea sumei datorate bugetului asigurărilor sociale de stat de către categoriile de plătitori stabilite în Anexa nr.3 la Legea nr.489/1999 se vor aplica următoarele tarife și termene de virare a contribuțiilor:  

Conform art.108 alin. (1) din Codul fiscal, data calculării obligaţiei fiscale privind T.V.A. este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepţia cazurilor stipulate la alin.(5) – (8) din articolulul menționat.

Situațiile financiare se aprobă, se semnează şi se prezintă utilizatorilor în conformitate cu prevederile Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017, se spune în pct. 164 din SNC ”Prezentarea situațiilor financiare”. Din 1 ianuarie 2019 vor fi puse în aplicare modificările la Standardul Național de Contabilitate ”Prezentarea situațiilor financiare” (SNC), aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr.118 din 6 august 2013. Conform Ordinului nr. 194 din 30 noiembrie 2018 al Ministerului Finanțelor, prevederile SNC sunt completate cu noțiunea de situaţii financiare prescurtate, care cuprind:

În conformitate cu prevederile art.90 alin.(1) din Codul fiscal, misiunile diplomatice nu sînt stabilite ca subiecți responsabili de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată.

În temeiul art.19 alin.(l)-(3) din Legea contabilității nr.113-XIV din 27 aprilie 2007, faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare și centralizatoare, aprobate de Ministerul Finanțelor, în timpul sau nemijlocit după efectuarea operațiunii.

Intreprinderea SRL «X» a achizitionat de la o persoana fizica un teren agricol și un tractor. Cum se va reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul acestei achiziționări?

1. (28.6.4.40) Care vor fi obligaţiile privind TVA la primirea plăţii de arendă pentru arenda pămîntului?

Potrivit Indicelui din 2021, Republica Moldova a urcat două poziții în raport cu anul 2020 și se plasează pe locul 85 din cele 184 de țări evaluate, cu un scor de 62,5 puncte (din 100) față de 62 în anul 2020. Conform analiștilor, această creștere este influențată în special de îmbunătățirea la sub-indicatorul Povara Fiscală, unde scorul a crescut cu peste 9%, de la 86,1 în 2020, până la 94 în 2021. La estimarea scorului acestui sub-indicator sunt utilizate cotele maxime ale impozitului pe venit ale persoanelor fizice și juridice, precum și povara fiscală ca procent din PIB. La sfârșitul anului 2018, cele două cote ale impozitului pe venitul persoanelor fizice de 7 și 18% au fost comasate într-o singură cotă de 12%, astfel diminuându-se semnificativ cota maximă. Conform experților, aceste schimbări fiscale au contat în estimările scorului și au avut un impact major.

Studiu de caz: Persoana juridică nerezidentă are persoană fizică rezidentă angajată prin contract individual de muncă, care desfășoară temporar munca la distanță pe teritoriul Republicii Moldova, având în vedere situația epidemiologică. Angajatul nu este imputernicit să semneze contracte în RM sau să desfășoare oricare alte activități în numele întreprinderii nerezidente. În acest cazul apare sau nu obligația de a crea reprezentanță permanentă pe teritoriul RM de către persona juridică nerezidentă?    

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (11) din Codul fiscal, cheltuielile aferente reparației curente și capitale

Un cetățean al RM activează, în baza unui contract individual de muncă, peste hotarele acesteia și regulat efectuează transferuri bancare unei persoane fizice ce se află în RM, în mărime ce depășește 100 000 lei anual. Urmează oare a fi impozitate suplimentar în RM transferurile date? Pentru a determina existența obligației aferente impozitului pe venit pentru sumele care sunt transferate, este necesar de a ține cont de principiile de bază pentru subiectul și obiectul de impunere.

Da, în cazul în care nu contravine prevederilor art. 102 alin. (1) din CF și nu cade sub incidența art. 102 alin. (8) din Codul fiscal.

Деятельность компании Х заключается в сдаче недвижимости в аренду физическим лицам на основании договора аренды. Они не являются владельцами этой недвижимости, а управляют ею на основании договора о совместной деятельности (договор простого товарищества), заключенным также с физическими лицами – владельцами недвижимости. Должны ли они предоставлять информацию в Государственную налоговую службу о сдаче во владение недвижимой собственности, согласно п. 1 пп.14) приказа № 427 от 21 августа 2018 г.?

Cadastrul funciar este un sistem informaţional automatizat, care conține informații cu privire la caracteristicele cantitative și calitative ale terenurilor. Prevederea este inclusă în proiectul noului Cod funciar, aprobat în ședința Guvernului. Utilizarea sistemului informațional automatizat pentru păstrarea datelor despre terenuri va permite actualizarea informația în cadrul sistemului în termen de 30 de zile de la luarea deciziei privind schimbarea destinației terenului, a modului de folosință a acestuia. Actualmente, informațiile sunt colectate de APL pe suport de hârtie, cu prezentarea, anual, către Agenția Relații Funciare și Cadastru.

Persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și prestează servicii sau lucrări, vor putea beneficia de acordarea scutirii personale stabilite la art.33 din Codul fiscal1 la locul prestării serviciilor sau lucrărilor, cu condiția neutilizării lor pe parcursul perioadei respective la un alt loc de muncă. În Monitorul Oficial din 1 februarie curent a fost publicată Hotărârea nr. 44 din 30 ianuarie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Măsura are drept scop simplificarea conformării fiscale a contribuabililor și diminuarea poverii administrative privind calcularea obligațiilor fiscale ce ține de impozitul pe venit al persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și prestează servicii sau lucrări.

Se scutesc de TVA fără drept de deducere livrarea pămîntului, arenda pămîntului, dreptul de livrare şi arendare cu excepţia plăţilor de comision aferente tranzacţiilor respective ( art. 103 alin. (1) pct. 1) din Codul fiscal).

Mediul de business este implicat în continuare în procesul de prezentare a modificărilor Codului muncii. Astăzi, 26 mai, în cadrul ședinței Grupului de lucru nr. 4 „Rеduсеrеa oсupării informalе și a fеnomеnului ,,salariilor în pliс” de pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru,  propunerile de modificare a legislației muncii au fost prezentate de reprezentanți ai Asociației Businessului European (EBA).   Potrivit Alexandrei Popa, policy & advocacy manager (EBA), propunerile au fost formulate ținând cont de necesitatea diminuării impactului pandemiei asupra mediului de business. Totodată, aceste prevederi ar putea fi preluate și implementate și după perioada post Covid, deoarece angajatorii ar dori să mențină o parte din instrumentele aplicate (cum ar fi munca la distanță), ceea ce le-ar permite reducerea cheltuielilor.

Aducerea în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice din sfera imobiliară rămâne a fi și în continuare pentru Serviciul Fiscal de Stat drept o activitate prioritară. În acest sens, SFS a realizat mai multe acțiuni cu menirea de a spori randamentul acestui segment al administrării fiscale.

 În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103; 

În cadrul controlului fiscal prin metoda verificării tematice la entitatea „B” S.R.L. s-a constatat că aceasta, în perioada fiscală 2017, a dedus în scopuri fiscale cheltuieli de reparaţii ale mijloacelor fixe arendate într-un cuantum mai mare decât este permis. Cheltuielile respective entitatea le-a indicat în declaraţia cu privire la impozitul pe venit în rd. 03011, împreună cu cheltuielile de reparaţii ale mijloacelor fixe proprii. Este corectă această abordare şi ce sancţiuni riscă entitatea „B” ca urmare a controlului fiscal?